Reforma pensiilor magistraților: De ce critică magistrații tăierea pensiilor?

Decizia nr. 153 din 18 februarie 2026 a Curții Constituționale a României validează, cu majoritate de voturi, legea care restructurează radical pensia de serviciu a judecătorilor și procurorilor. Obiecția formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost respinsă de CCR, iar efectele practice sunt severe: procent de calcul redus, vârstă de pensionare dublată și condiții noi care nu există pentru nicio altă categorie profesională similară.

 

Contextul: o lege adoptată prin angajarea răspunderii

Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost adoptată pe 2 decembrie 2025, prin procedura angajării răspunderii Guvernului în fața Parlamentului, evitând astfel dezbaterea parlamentară. ÎCCJ – Secțiile Unite a sesizat CCR pe 5 decembrie 2025, invocând atât vicii de procedură (urgență construită artificial), cât și neconstituționalitate intrinsecă (discriminare față de alte categorii, încălcarea independenței justiției, insecuritate juridică). CCR a respins integral obiecția, validând legea.

1. Urgența „construită": PNRR ca scut legislativ

ÎCCJ a acuzat Guvernul că a invocat motive artificiale pentru a justifica urgența. Curtea Constituțională a reținut însă că deficitul bugetului general consolidat a atins în 2024 nivelul de 9,3% din produsul intern brut, cea mai amplă creștere din ultimii 30 de ani, iar România risca pierderea unei tranșe de 869 de milioane de euro din PNRR. Pornind de la aceste date, CCR a validat decizia Guvernului prin paragraful 141 al deciziei:

„Decizia Guvernului de a-și angaja răspunderea reprezintă o măsură luată in extremis, având în vedere deficitul bugetului general consolidat. Reglementările adoptate reprezintă un răspuns energic și necesar la situația financiar-bugetară a statului." (Paragraful 141)

Important de subliniat: ÎCCJ a demonstrat că Jalonul 215 din PNRR era condiționat de soluția de impozitare a pensiilor, nu de condițiile de pensionare ale magistraților, iar Legea nr. 282/2023 fusese deja validată ca satisfăcătoare de Comisia Europeană. CCR a ales totuși să valideze argumentul economic mai larg al Guvernului.

2. Matematica noii pensii: mirajul de 55% și realitatea de 44%

Cel mai dur mecanism din lege este dubla limitare a cuantumului pensiei. Procentul de calcul scade de la 80% la 55% din media veniturilor brute din ultimele 60 de luni (față de 48 de luni anterior). Dar plafonarea pensiei nete la maximum 70% din ultimul venit net face ca procentul brut real să ajungă la 44%, conform calculelor tehnice citate chiar în motivarea ÎCCJ (paragraful 41 din decizie). Celelalte categorii cu pensie de serviciu (militari, diplomați, funcționari parlamentari) beneficiază de 65% din baza de calcul și de plafoane mult mai ridicate.

3. Orizontul 2041: pensionarea la 65 de ani, noul standard

Legea impune creșterea vârstei de pensionare de la 48–49 de ani la 65 de ani, câte un an pe an, până în 2041. Aceasta înseamnă o creștere de 17 ani în 16 ani de tranziție, un ritm fără precedent în orice reformă de pensii din România sau din statele europene comparabile.

Conform avizului Consiliului Superior al Magistraturii, citat în decizie, efectele concrete sunt:

• Peste 45% dintre magistrații în funcție nu beneficiază de nicio etapizare reală, vârsta de pensionare crescând brusc la 65 de ani;
• Aproximativ 21% beneficiază doar formal de tranziție, vârsta lor sărind brusc la peste 60 de ani;
• Magistrații numiți după 2017 nu au nicio perioadă de tranziție, trecând direct la 65 de ani.

Spre comparație, Franța a crescut vârsta de pensionare cu 2 ani în 8 ani; Spania, cu 2 ani în 15 ani. România crește vârsta cu 17 ani în 16 ani.

4. „Vechimea totală în muncă": diluarea conceptului de carieră

Legea introduce o condiție nouă: 35 de ani de vechime totală în muncă, dintre care minim 25 de ani în funcție de magistrat. Această cerință nu se regăsește la nicio altă categorie beneficiară de pensie de serviciu (militari, polițiști, funcționari cu statut special). ÎCCJ a susținut că termenul „vechime totală în muncă" este nedefinit în lege și permite interpretări multiple, inclusiv excluderea perioadelor din alte sisteme de pensii (de exemplu, cei care au fost anterior avocați).

CCR a respins această critică, considerând că termenul este suficient de previzibil prin raportare la dreptul comun. Opinia separată a unor judecători ai CCR a semnalat însă că acceptarea acestei condiții transformă pensia de serviciu dintr-o garanție a statutului constituțional al magistratului într-un hibrid tot mai apropiat de sistemul public de pensii.

5. Paradoxul egalității: 14 miliarde față de 2,2 miliarde de lei

Magistrații au invocat discriminarea față de alte categorii cu pensie de serviciu. Datele prezentate în dosar sunt clare: din peste 200.000 de beneficiari de pensii de serviciu, 90% sunt din sistemul de apărare și ordine publică; pensiile militare au consumat în 2024 peste 14 miliarde de lei, față de 2,2 miliarde de lei pentru toate celelalte categorii la un loc (inclusiv magistrații, grefierii, diplomații și funcționarii parlamentari).

CCR a confirmat că legiuitorul are libertatea de a-și prioritiza intervențiile: „Este la aprecierea legiuitorului să prevadă condițiile și criteriile necesar a fi îndeplinite pentru a beneficia de o anumită categorie de pensie sau alta, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile."

Paradoxul rămâne vizibil: categoria cu cel mai mic impact bugetar din totalul pensiilor de serviciu suportă condițiile cele mai severe și singura reducere structurală, în timp ce categoriile cu impact de 6 ori mai mare au rămas, deocamdată, neatinse.

Ce urmează după această decizie

Decizia este definitivă și general obligatorie de la data publicării în Monitor. Președintele României are obligația să promulge legea, după care aceasta va fi publicată în Monitorul Oficial și va fi obligatorie. ÎCCJ solicitase și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară privind compatibilitatea reformei cu principiul independenței justiției din dreptul european; CCR a respins și această solicitare, considerând că mecanismul preliminar nu este aplicabil în procedura controlului anterior de constituționalitate. Rămâne de văzut dacă instanțele ordinare vor adresa ulterior întrebări CJUE în cauze individuale ale magistraților afectați.

Sursa: HotNews.ro – Decizia CCR privind pensiile magistraților a fost publicată. Decizia nr. 153 din 18 februarie 2026, pronunțată de Curtea Constituțională a României.