Un tragic accident de muncă petrecut în 2019 la un club, soldat cu decesul tânărului angajat N.A.F. prin electrocutare, a fost recent siluționat, pe fond, la Judecătoria B.V. În data de 07.08.2025, instanța de judecată a condamnat atât societatea SC V.I. SRL, care administra clubul, cât și pe administratorul acestei societăți, T.R., pentru ucidere din culpă, obligându-i la plata unor daune morale substanțiale către familia victimei. Sentința subliniază importanța respectării Normativului I7-2011 și a cerințelor privind instalarea dispozitivelor de curent diferențial rezidual (DDR), evidențiind consecințele grave ale neglijenței în domeniul securității electrice și răspunderea administratorilor în fața legii penale.
O tragedie care putea fi evitată: contextul electrocutării tânărului DJ
Pe data de 8 iunie 2019, o seară obișnuită de pregătiri pentru un eveniment muzical la Clubul V. din comuna O., județul G., s-a transformat într-o tragedie ireparabilă. N.A.F., în vârstă de 21 de ani, angajat ca DJ, a decedat prin electrocutare în timp ce încerca să conecteze echipamente muzicale la rețeaua electrică a localului.
Conform probelor administrate în instanță, martorii oculari au relatat cum, în timpul instalării microfonului, atât victima, cât și un alt colaborator, au simțit șocuri electrice ușoare, semnalând deficiențe grave la rețeaua electrică. Ulterior, după ce siguranța electrică a sărit în timpul unei probe de sunet, administratorul societății, inculpatul T.R., a fost informat despre problema electrică. Acesta a chemat un electrician, martorul M.M., care i-a sugerat victimei să încerce o altă priză, conectată la o altă fază a instalației. În timp ce N.A.F. încerca să introducă ștecărul de la stație într-o altă priză, a fost electrocutat, căzând la pământ.
Deși s-a intervenit rapid, iar victima a fost transportată de urgență spre Spitalul din B.V., decesul a survenit pe drum. Raportul de necropsie din data de 23.02.2021 a confirmat că moartea a fost violentă, cauzată de insuficiența cardio-respiratorie acută consecutivă electrocutării. Leziunile constatate au fost direct legate de contactul cu sursa de curent și de loviri în contextul electrocutării.
Motivarea Instanței: nerespectarea Normativului I7, în particular, lipsa protecțiilor diferențiale (DDR)
Un aspect central al cazului a fost raportul de expertiză tehnică judiciară-electroenergetică. Acesta a relevat multiple nereguli și condiții preexistente care au favorizat producerea accidentului, însă a pus un accent deosebit pe nerespectarea standardelor legale în vigoare, în special a Normativului I7-2011.
Expertiza a subliniat că instalația electrică a discotecii era improvizată, neconformă cu normele tehnice, și că îi lipseau protecțiile corect dimensionate, necorelate cu proiectul tehnic și cu caracteristicile de consum. Mai mult, s-a constatat utilizarea de echipamente deteriorate și neverificate, precum și lipsa măsurilor tehnice și organizatorice esențiale pentru protecția lucrătorilor.
Punctul cheie al expertizei, confirmat de instanță, a fost că electrocutarea s-a produs prin atingerea unei părți metalice a unui echipament/conductor electric, care a intrat accidental sub tensiune din cauza deteriorării izolației conductorului de alimentare cu energie electrică. Cu toate acestea, ceea ce a definitivat culpa inculpaților a fost nerespectarea unor măsuri de siguranță absolut obligatorii, stipulate în legislația tehnică.
Chiar dacă ar fi existat un echipament al altei persoane care prezenta un conductor neizolat corespunzător, acest fapt nu ar fi înlăturat culpa inculpaților din prezenta cauză care constă în lipsa unor elemente de protecție suplimentară prin deconectare automată la apariția unui curent de defect periculos, sau a unor dispozitive de protecție la curent diferențial rezidual (DDR), cu caracter de obligativitate conform art. 4.1.5 din Normativul I7-2011.
Instanța a reținut că Normativul pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor, indicativ I 7-2011, prevede în mod expres măsuri tehnice suplimentare de protecție la defect. Printre acestea se numără deconectarea automată la apariția unui curent electric de defect periculos, prin utilizarea dispozitivelor de curent diferențial rezidual (DDR).
Dispozitivele DDR sunt esențiale pentru siguranța electrică, deoarece detectează chiar și cele mai mici scurgeri de curent și întrerup automat alimentarea, prevenind astfel electrocutările. Raportul de expertiză și suplimentul acestuia au demonstrat că, dacă aceste măsuri de protecție ar fi fost implementate conform Normativului I7-2011, decesul victimei ar fi fost împiedicat. Aceasta înseamnă că, indiferent de starea echipamentului conectat, un sistem electric conform ar fi trebuit să decupleze automat, salvând viața tânărului DJ.
Apărările inculpaților și respingerea acestora
Inculpații au încercat să își bazeze apărarea pe mai multe argumente, inclusiv pe o presupusă culpă a victimei sau pe responsabilitatea unei firme externe care ar fi trebuit să verifice instalația electrică. Instanța a respins aceste apărări, tocmai prin prisma obligațiilor impuse de Normativul I7-2011 și de Legea 319/2006:
- Culpa concurentă: Chiar dacă ar fi existat un echipament defect, culpa inculpaților, constând în lipsa măsurilor suplimentare de protecție prin DDR-uri (obligatorii conform Normativului I7-2011), rămâne. Instanța a subliniat că sistemul electric ar fi trebuit să se decupleze automat, prevenind tragedia.
- Lipsa de vinovăție prin contractarea unui electrician: Apărarea inculpatului T.R., administratorul societății, potrivit căreia ar fi contractat o firmă autorizată pentru verificarea instalației, nu a fost dovedită. Societatea respectivă nu a răspuns solicitărilor instanței de a prezenta dovezi ale executării lucrării, iar deficiențele majore constatate în instalație demonstrau lipsa unei verificări conforme.
- Culpa victimei: Instanța a respins ideea că victima ar fi avut vreo culpă, având în vedere că a raportat incidentul patronului și a urmat sfatul electricianului de a încerca o altă priză. Reprezentarea victimei era că, în caz de suprasarcină sau defecțiune, instalația electrică ar fi decuplat automat, o protecție care, conform Normativului I7, ar fi trebuit să existe.
Instanța a reținut că faptele inculpaților, atât ale societății SC V.I. SRL (societatea care administra clubul), cât și ale administratorului acesteia, T.R., au fost comise prin omisiune, având obligația legală de a lua măsurile de protecție necesare impuse de lege și de normativele tehnice. Aceste omisiuni au încălcat dispozițiile Legii nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă (art. 7 alin. 1 lit. a și art. 13 lit. q) și ale Normativului I7-2011 (art. 4.1.3.1 și 4.1.3.2).
Sentința penală: condamnări și prescripția unei infracțiuni
Cazul a avut un parcurs judiciar sinuos, marcat și de decizii ale Curții Constituționale privind întreruperea termenului de prescripție.
Prescripția infracțiunii de neluare a măsurilor de securitate
Pentru infracțiunea de neluare a măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă (Art. 349 alin. 1 C.pen.), instanța a dispus încetarea procesului penal. Această decizie a fost luată în baza unor hotărâri ale Curții Constituționale (Deciziile nr. 297/2018 și 358/2022) și a Înaltei Curți de Casație și Justiție (Decizia nr. 67/2022), care au stabilit că, pentru o anumită perioadă, fondul activ al legislației nu a conținut cazuri apte să întrerupă cursul prescripției răspunderii penale. Astfel, termenul de prescripție de 5 ani, plus o perioadă de suspendare de 60 de zile din cauza pandemiei, s-a împlinit în data de 6 august 2024.
Condamnările pentru ucidere din culpă
În schimb, pentru infracțiunea de ucidere din culpă (Art. 192 alin. 1 și 2 C.pen.), care vizează direct rezultatul fatal al neglijenței și nerespectării normelor, instanța a pronunțat condamnări:
- SC V.I. SRL (societatea care administra clubul): A fost condamnată la o amendă penală de 13.500 lei. Această sumă a fost calculată ca 135 de zile-amendă, cu o valoare de 100 lei pe zi-amendă, și a beneficiat de o reducere de un sfert (1/4) datorită recunoașterii faptei în procedura simplificată.
- T.R. (administratorul societății): A fost condamnat la 2 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de 2 ani. Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să respecte anumite măsuri, inclusiv să se prezinte la Serviciul de Probațiune G., să urmeze un program de reintegrare socială și să presteze 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Comunei O. ori a Primăriei orașului B.V.. Instanța a subliniat că inculpatul nu a beneficiat de reducerea pedepsei, deoarece nu a recunoscut integral fapta, invocând apărări care tindeau să-i înlăture vinovăția.
Daune morale pentru familia victimei
Pe latura civilă, instanța a analizat cererile părților civile – N.C. (tatăl), N.M. (mama) și N.A.I. (sora) – care au solicitat despăgubiri materiale și morale.
- Prejudiciul material: Cererile privind cheltuielile de înmormântare, comemorări ulterioare și veniturile pierdute au fost respinse. Instanța a considerat că nu au fost prezentate dovezi clare și lizibile care să susțină aceste pretenții, iar pretențiile privind veniturile pierdute nu se încadrau în prevederile legale care ar fi permis acordarea de despăgubiri pentru întreținere.
- Prejudiciul moral: Părinții și sora victimei au solicitat fiecare câte 70.000 de euro daune morale. Instanța a admis parțial aceste cereri, obligând inculpații, în solidar, la plata sumei de 50.000 de euro pentru fiecare parte civilă, totalizând 150.000 de euro.
Decizia de acordare a daunelor morale a fost fundamentată pe suferința psihică intensă cauzată de pierderea unei vieți, considerată cea mai importantă valoare protejată de lege. Instanța a ținut cont de jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, care permite evaluarea prejudiciului moral prin apreciere, pe baza echității, fără a duce la îmbogățirea fără just temei a părților, dar asigurând o compensație pentru suferințele morale pricinuite.
Concluzie: o lecție costisitoare despre respectarea normativelor electrice
Acest caz tragic și soluția de primă instanță reprezintă o reamintire severă a importanței respectării normelor de securitate și sănătate în muncă, în special a celor tehnice, precum Normativul I7-2011. Neglijența în asigurarea unui mediu de lucru sigur, prin ignorarea unor prevederi clare privind protecțiile esențiale precum dispozitivele diferențiale DDR, poate avea consecințe devastatoare, nu doar pentru victime și familiile lor, ci și pentru angajatori, căt și pentru persoanele din conducerea acestora. Aceștia se pot confrunta cu răspundere penală, amenzi substanțiale și obligația de a plăti daune morale considerabile, demonstrând că ignorarea siguranței este o strategie extrem de costisitoare. Este esențial ca fiecare entitate economică să trateze cu maximă seriozitate prevenirea accidentelor electrice, investind în echipamente conforme și măsuri de protecție adecvate, pentru a evita astfel de tragedii și riscul de a fi condamnate penal.
Surse: Sentința penală Nr. ####//07.08.2025, Judecătoria B.V. (Dosar nr. ####/192/2023).
Keywords: electrocutare muncă, accident muncă mortal, răspundere angajator, securitate și sănătate în muncă, ucidere din culpă, daune morale accident, Normativul I7-2011, DDR, RCCB, dispozitive curent diferențial rezidual
Trimiteți un comentariu