CCR: legea pensiilor magistraților este constituțională

Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, obiecția de neconstituționalitate a legii care reduce drastic pensia de serviciu a judecătorilor și procurorilor. Decizia nr. 153 din 18 februarie 2026, pronunțată în urma sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție, are efecte directe asupra a mii de magistrați și grefi din România și pune capăt, cel puțin pentru moment, unui lung conflict instituțional între Guvern și sistemul judiciar.

Ce prevede legea contestată

Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului, în ședință comună, pe 2 decembrie 2025. Principalele modificări vizate de lege sunt:

• Reducerea procentului de calcul al pensiei de serviciu de la 80% la 55% din media veniturilor brute din ultimele 60 de luni (față de 48 de luni anterior);
• Plafonarea pensiei nete la maximum 70% din ultimul venit net din activitate, ceea ce în practică reduce pensia brută efectivă la aproximativ 44%;
• Creșterea vârstei de pensionare cu 17 ani (de la 48 la 65 de ani), eșalonată pe 16 ani, câte un an pe an, până în 2041;
• Introducerea condiției de vechime totală în muncă de 35 de ani, inexistentă pentru orice altă categorie beneficiară de pensie de serviciu;
• Eliminarea bonificației de 1% pentru fiecare an de activitate care depășește vechimea minimă de 25 de ani.

De ce a sesizat ÎCCJ Curtea Constituțională

Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite a formulat obiecția de neconstituționalitate pe 5 decembrie 2025, invocând atât vicii extrinseci, cât și intrinseci. Sub aspect extrinsec, ÎCCJ a susținut că Guvernul nu a justificat în mod real urgența adoptării legii prin angajarea răspunderii, câtă vreme Comisia Europeană condiționa jalonul 215 din PNRR de soluția de impozitare a pensiilor, nu de condițiile de pensionare ale magistraților. Concret, ÎCCJ a arătat că pensiile magistraților reprezintă doar 8,35% din totalul pensiilor de serviciu din România, iar nicio altă categorie nu a fost vizată de această lege, ceea ce demonstra că invocarea situației economice dificile era un pretext.

„Reglementările propuse nu numai că nu au nicio justificare din perspectiva vreunei cerințe a Comisiei Europene, dar, în egală măsură, se constituie într-o veritabilă nesocotire a jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la statutul judecătorilor și procurorilor." (din motivarea ÎCCJ)

Sub aspect intrinsec, sesizarea a invocat tratamentul discriminatoriu față de alte categorii cu pensie de serviciu: militarii beneficiază de 65% din baza de calcul (față de 55% magistrați), de un plafon de 85% (față de 70%), și de o penalizare de 1% pe an lipsă (față de 2% aplicată magistraților). Nicio altă categorie profesională nu este supusă condiției de 35 de ani de vechime totală în muncă.

Argumentele centrale ale CCR pentru respingerea obiecției

CCR a reținut, cu majoritate de voturi, că legea este constituțională în raport cu criticile formulate. Curtea a acceptat că Guvernul poate angaja răspunderea în domenii de importanță crescută atunci când există presiuni economice și bugetare obiective, chiar dacă argumentul PNRR nu este perfect articulat. În privința criticilor intrinseci, CCR a reiterat jurisprudența sa conform căreia legiuitorul are libertatea de a stabili condițiile și cuantumul pensiei de serviciu, atât timp cât nu anulează rațiunea instituirii acesteia. Curtea a considerat că norma tranzitorie există, chiar dacă parametrii aleși sunt criticabili, iar aceasta este o chestiune de oportunitate legislativă, nu de neconstituționalitate.

Opiniile separate și concurente

Trei judecători au formulat o opinie concurentă, arătând că deși sunt de acord cu soluția de respingere, Curtea ar fi trebuit să analizeze și reducerea bruscă a cuantumului pensiei (de la 80% la 44–48%), în acord cu principiile stabilite prin Decizia nr. 467/2023 privind normele tranzitorii. Un grup de judecători au formulat și o opinie separată, considerând că obiecția trebuia admisă, întrucât reducerea drastică a cuantumului pensiei se îndepărtează în mod vădit de standardele fixate prin Decizia CCR nr. 900/2020, care impune ca pensia de serviciu să fie cât mai apropiată de ultimul venit din activitate.

De când este obligatorie decizia

Decizia nr. 153 din 18 februarie 2026 este definitivă și general obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial. Aceasta se comunică Președintelui României în vederea promulgării legii și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Odată promulgată și publicată, legea va intra în vigoare, iar noile condiții de pensionare vor deveni aplicabile magistraților și personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești.

Impactul practic pentru magistrați și grefieri

Consecințele concrete sunt semnificative pentru toate generațiile de magistrați activi. Cei numiți în funcție după 2017 nu beneficiază de nicio etapizare, vârsta de pensionare crescând direct la 65 de ani. Avizul Consiliului Superior al Magistraturii, citat în dosarul cauzei, a arătat că peste 45% dintre judecătorii și procurorii în funcție nu beneficiază de nicio tranziție reală. Pensia netă efectivă se va situa la cel mult 70% din ultimul venit net, un nivel pe care ÎCCJ l-a caracterizat drept inferior pensiei din sistemul public de drept comun în anumite scenarii. Aceeași logică de reducere se aplică și grefierilor și personalului auxiliar al instanțelor.

Sursa: HotNews.ro – Decizia CCR privind pensiile magistraților a fost publicată. Decizia nr. 153 din 18 februarie 2026, pronunțată de Curtea Constituțională a României.