Curtea de Apel din Düsseldorf a pronunțat o decizie relevantă pentru dreptul proprietății intelectuale, stabilind că imaginile generate de inteligența artificială nu beneficiază de protecție prin drept de autor în absența documentării stricte a procesului de prompting. Totodată, instanța a respins acuzația de încălcare a drepturilor de autor asupra imaginii sursă utilizate ca input, argumentând că output-ul a preluat doar o idee neprotejabilă. Această hotărâre oferă un precedent valoros de drept comparat pentru litigiile similare din România aflate sub incidența Legii nr. 8/1996.
Analiza deciziei OLG Düsseldorf din aprilie 2026
Instanța germană a analizat un caz în care o fotografie reprezentând un câine sub apă a fost introdusă într-un instrument AI pentru a genera o nouă imagine, publicată ulterior pe un site web. Hotărârea din 2 aprilie 2026 aduce două clarificări majore privind intersecția dintre tehnologia generativă și drepturile creatorilor.
Respingerea protecției pentru output-ul AI
Instanța nu exclude categoric posibilitatea ca un conținut generat de AI să fie protejat. Protecția este concepută doar dacă procesul de generare reflectă decizii creative individuale și autentice ale utilizatorului uman. În speță, pârâtul nu a putut demonstra ce comenzi a utilizat sau ce alegeri a făcut în interacțiunea cu algoritmul. În lipsa acestei documentări tehnice și decizionale, instanța a refuzat acordarea protecției. Această abordare confirmă o tendință europeană, aliniindu-se cu deciziile anterioare din Cehia din 2023 și München din februarie 2026, care impun o sarcină a probei riguroasă pentru revendicarea drepturilor de autor.
Inexistența încălcării dreptului de autor asupra imaginii sursă
Deși fotografia originală a fost folosită ca input tehnic direct în sistemul AI, instanța a stabilit că nu a existat o încălcare a drepturilor de autor. Argumentul central a fost că imaginea generată a preluat doar ideea fotografiei, respectiv un câine sub apă încercând să prindă o jucărie. Conform principiilor generale ale proprietății intelectuale, ideile nu sunt protejabile, ci doar forma lor de exprimare.
Impactul asupra practicii juridice din România
În contextul sistemului juridic românesc, această decizie funcționează ca un argument puternic de drept comparat în litigiile privind proprietatea intelectuală. Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe prevede la articolul 9 că ideile, teoriile sau conceptele nu pot beneficia de protecție legală. Astfel, instanțele naționale ar putea adopta un raționament similar atunci când evaluează dacă un output AI încalcă drepturile unei opere preexistente utilizate ca referință.
Pentru avocații specializați în proprietate intelectuală, decizia generează noi tipologii de analiză a probatoriului. Sarcina probei, reglementată de articolul 249 din Codul de procedură civilă, va impune utilizatorilor de sisteme AI să demonstreze aportul creativ uman. Simpla selecție a unui rezultat dintr-o multitudine de variante propuse de algoritm nu va fi suficientă pentru recunoașterea calității de autor.
Sursă: Medien Internet und Recht decizia OLG Düsseldorf din 02.04.2026
Trimiteți un comentariu