Legea cetățeniei române 2025: Ce modificări aduce Legea 14/2025

Legea cetățeniei române a fost recent actualizată prin Legea nr. 14/2025, intrând în vigoare la 14 martie 2025. Aceste modificări aduc clarificări, dar și noi provocări pentru cei care aspiră la cetățenia română, fie prin naturalizare, fie prin redobândire, inclusiv pentru descendenții foștilor cetățeni români. Înțelegerea noilor cerințe este esențială pentru un proces de succes.

Peisajul legislativ al cetățeniei române a cunoscut o serie de schimbări semnificative odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 14/2025. Această lege, ce modifică Legea nr. 21/1991 a cetăţeniei române, formă (aplicabilă de la 13.08.2010, Mof I nr. 576 din 13.08.2010), adresează diverse aspecte ale procesului de dobândire, redobândire și pierdere a cetățeniei, cu impact direct asupra solicitanților. De la condițiile de rezidență până la cerințele lingvistice și digitalizarea procedurilor, noile reglementări impun o adaptare a strategiilor pentru obținerea pașaportului românesc.

Modificări pentru Cetățenia prin Naturalizare (Art. 8 și 8^1)

Pentru persoanele care doresc să obțină cetățenia română prin naturalizare, conform Art. 8, una dintre cele mai importante clarificări vizează condiția de rezidență. Legea specifică acum că solicitantul trebuie să fie titular al unui drept de ședere pe termen lung sau al unui drept de rezidență permanentă în România. Această precizare corelează legislația cetățeniei cu cea a regimului străinilor, eliminând ambiguitățile anterioare.

Termenul general de 8 ani de ședere legală în România poate fi redus cu până la 3 ani în anumite situații, dacă solicitantul demonstrează o contribuție activă la viața economică, realizări educaționale relevante sau contribuții deosebite în domeniul cultural, al promovării drepturilor omului, angajamentului social sau voluntariatului. Aceste reduceri se aplică cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European, Confederației Elvețiene sau persoanelor născute pe teritoriul României, ai căror părinți erau rezidenți legali la momentul nașterii. De notat este eliminarea opțiunii de reducere a termenului pentru investiții semnificative.

Art. 8^1 introduce un termen de 3 ani pentru acordarea cetățeniei persoanelor care au contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești, condiționat de îndeplinirea celorlalte cerințe de loialitate, vârstă și bună comportare.

Noi cerințe pentru redobândirea cetățeniei și descendenți (Art. 10 și 11)

Una dintre cele mai discutate modificări vizează cerința cunoașterii limbii române pentru redobândirea cetățeniei, conform Art. 10 și 11. Legea nr. 14/2025 impune acum dovada cunoașterii limbii române la un nivel minim B1 al Cadrului european comun de referință pentru limbi (CECRL).

Această dovadă nu se mai poate face doar prin familiaritate sau cunoștințe dobândite informal. Este necesară prezentarea unui certificat de competență lingvistică eliberat de una dintre următoarele instituții:

• Instituțiile de învățământ superior din România acreditate pentru programul "An pregătitor de limba română".
• Institutul Limbii Române.
• Institutele culturale românești din străinătate.

Alternativ, se acceptă o copie legalizată a foii matricole care atestă studiul limbii române pentru minimum 3 ani la nivel liceal sau universitar în statul de cetățenie sau de reședință.

Este important de reținut că această cerință se aplică tuturor solicitanților, inclusiv descendenților foștilor cetățeni români, care anterior puteau avea un proces mai puțin riguros din acest punct de vedere. Legea nu face excepții specifice pentru anumite regiuni istorice sau pentru familii de o anumită etnie, ci aplică norma generală. Prin urmare, chiar și pentru cei cu rădăcini puternice în cultura română, care învață limba din pasiune, obținerea unui atestat oficial la nivel B1 este acum o condiție legală obligatorie. Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) sau consulatele vor solicita dovada cunoașterii limbii române conform prevederilor legale.

Există, totuși, câteva excepții de la această obligație:

• Persoanele care au fost cetățeni români la un moment dat și solicită redobândirea cetățeniei.
• Persoanele care au împlinit vârsta de 65 de ani la data depunerii cererii.

Pentru cei care depun dosarele după intrarea în vigoare a legii, există o dispoziție tranzitorie care acordă un termen de un an, până la 14 martie 2026, pentru conformarea cu noile cerințe lingvistice. Această perioadă oferă un răgaz pentru obținerea certificatelor necesare.

Noutăți procedurale: De la "dosarul fără dubii" la termene stricte

Legea nr. 14/2025 introduce o condiție suplimentară, subiectivă, în Art. 12: ANC trebuie să aibă "certitudinea că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de prezenta lege, orice îndoială cu privire la îndeplinirea vreuneia dintre ele ducând la respingerea cererii". Această prevedere oferă ANC o putere discuționară semnificativă, permițând respingerea dosarelor chiar și în prezența tuturor documentelor, dacă există dubii legate de veridicitatea informațiilor. Solicitanții nemulțumiți își păstrează dreptul de a contesta decizia în instanță.

Un aspect pozitiv este introducerea unui termen maxim de soluționare a dosarelor de cetățenie de 2 ani, conform Art. 15. Acest termen poate fi prelungit cu cel mult 6 luni pentru clarificări suplimentare. Această prevedere este binevenită, având în vedere întârzierile anterioare care puteau ajunge la 3-4 ani.

De asemenea, Art. 16 impune o condiție nouă pentru actele depuse în original, solicitând ca acestea să fie eliberate de autoritățile competente cu cel mult 2 ani înainte de data depunerii cererii. Această cerință poate crea dificultăți practice pentru solicitanții din anumite țări, unde obținerea rapidă a documentelor noi este dificilă.

Digitalizarea Procesului și Cardul de Cetățenie

Legea nr. 14/2025 aduce și o modernizare a procesului prin introducerea dosarului electronic de cetățenie (Art. 34^2), care va fi operaționalizat până la 30 iunie 2026. Acest sistem va permite solicitanților acces online la stadiul dosarului și comunicarea electronică cu ANC, simplificând interacțiunea și sporind transparența.

Un alt element de noutate este înlocuirea certificatului de cetățenie cu un card de cetățenie română (Art. 20), care va include un suport de stocare de înaltă securitate cu date biometrice și personale. Jurământul de credință se va depune individual, iar pentru cei care își stabilesc domiciliul în România, acesta se va realiza în țară. Minorii dobândesc cetățenia odată cu părinții și nu depun jurământul, primind propriul card de cetățenie.

De asemenea, au fost stabilite termene stricte pentru transcrierea actelor de stare civilă și obținerea primului act de identitate românesc (1 an pentru rezidenții în România, 3 ani pentru cei din străinătate), precum și pentru depunerea jurământului de credință (1 an de la comunicarea ordinului).

Concluzie

Modificările aduse Legii cetățeniei române prin Legea nr. 14/2025 reprezintă o actualizare semnificativă, cu scopul de a clarifica și eficientiza procesul, dar și de a introduce noi cerințe. Pentru toți solicitanții, înțelegerea detaliată a acestor noi prevederi este esențială. Chiar dacă implementarea anumitor aspecte procedurale poate necesita timp și ordine de ministru suplimentare, spiritul legii este clar: un proces mai riguros, cu accent pe integrarea reală și cunoașterea limbii române pentru majoritatea categoriilor de solicitanți. Cei interesați sunt încurajați să consulte sursele oficiale și să solicite asistență specializată pentru a naviga cu succes prin noul cadru legal.

Keywords: Legea cetățeniei române modificări 2025, cetățenie română naturalizare, redobândire cetățenie română limbă, ANC condiții cetățenie, pașaport românesc condiții noi