Strategia UE pentru start-upuri și întreprinderi în extindere: Recomandările României

Camera Deputaților a adoptat o hotărâre importantă prin care își exprimă opinia față de Strategia Uniunii Europene privind sprijinirea start-upurilor și a întreprinderilor în fază de extindere. Acest document subliniază prioritățile României în crearea unui mediu favorabil inovării și dezvoltării afacerilor, adresând provocări precum birocrația, accesul la finanțare și promovarea antreprenoriatului feminin și al tinerilor.

Contextul strategiei europene

Uniunea Europeană recunoaște rolul esențial al start-upurilor și al întreprinderilor în fază de extindere pentru creșterea economică, inovare și crearea de locuri de muncă. În acest sens, Comisia Europeană a elaborat o strategie menită să stimuleze lansarea și dezvoltarea afacerilor inovatoare pe teritoriul european. Hotărârea Camerei Deputaților nr. 3/2026 reprezintă răspunsul României la această inițiativă, formulând o serie de recomandări și susțineri pentru o implementare eficientă a strategiei.

Recomandările cheie ale Camerei Deputaților

Documentul adoptat de Camera Deputaților susține, în linii mari, direcțiile Strategiei UE, dar aduce și o serie de propuneri concrete, menite să optimizeze impactul acesteia. Printre cele mai relevante aspecte se numără:

• Reducerea sarcinilor administrative: Se solicită o atenție distinctă pentru diminuarea birocrației care afectează întreprinderile inovatoare nou-înființate și cele în fază de extindere. Camera Deputaților propune consultări țintite cu aceste tipuri de întreprinderi pentru a înțelege mai bine nevoile și obstacolele cu care se confruntă.
• Definirea și monitorizarea la nivel european: Se sprijină definirea unitară la nivelul Uniunii Europene a întreprinderilor inovatoare nou-înființate și a celor în fază de extindere, precum și instituirea unui tablou de bord european pentru monitorizarea acestora.
• Regim juridic european: Se recunoaște potențialul unui al 28-lea regim juridic aplicabil întreprinderilor pentru reducerea complexității normative și a costurilor, dar se avertizează împotriva riscului de diminuare a standardelor sociale și de mediu.
• Acces la finanțare:
  • Se evidențiază un deficit de finanțare în UE pentru extinderea tehnologiilor cu grad ridicat de risc și cu utilizare intensivă a capitalului, solicitându-se asigurarea unei finanțări corespunzătoare prin bugetul Uniunii Europene.
  • Se susține abordarea obstacolelor privind obținerea finanțării prin valorificarea proprietății intelectuale, ca garanții reale sau valori mobiliare.
  • Se subliniază necesitatea adaptării instrumentelor europene și naționale de sprijin pentru întreprinderile inovatoare din domeniul tehnologiilor emergente și strategice, caracterizate prin cicluri lungi de dezvoltare și necesar ridicat de capital.
• Transfer tehnologic și inovare: Se recomandă organizarea unui schimb de bune practici între statele membre pentru impulsionarea transpunerii rezultatelor cercetării în proiecte comerciale. De asemenea, se subliniază importanța sprijinirii întreprinderilor inovatoare rezultate din activitatea de cercetare și dezvoltare, inclusiv a celor inițiate în legătură cu mediul universitar și cu institutele de cercetare.
• Achizițiile publice: Se evidențiază potențialul achizițiilor publice pentru sprijinirea întreprinderilor inovatoare nou-înființate și a celor în fază de extindere.
• Politica de coeziune: Se propune mobilizarea sporită a instrumentelor politicii de coeziune pentru susținerea întreprinderilor aflate în primele etape de dezvoltare și a celor în fază de extindere.
• Diversitatea în antreprenoriat:
  • Se susțin măsuri de promovare a participării femeilor în domeniul inovării și în întreprinderile inovatoare, recomandând instrumente de sprijin dedicate, inclusiv forme de sprijin nerambursabil și mecanisme de prioritizare.
  • Se subliniază necesitatea sprijinirii întreprinderilor inovatoare inițiate de tineri antreprenori și a celor dezvoltate în regiunile mai puțin dezvoltate, unde accesul la finanțare și infrastructură este limitat.
• Cultură antreprenorială și informare: Se recomandă acțiuni concrete pentru promovarea unei culturi antreprenoriale încă din primele etape ale ciclului de învățământ, alături de programe de mentorat. Este evidențiată importanța accesibilității informațiilor juridice și administrative, în special prin instrumente digitale.
• Coordonare și oportunități naționale: Se susține corelarea instrumentelor europene cu programele naționale de sprijin pentru a evita suprapunerile și a maximiza impactul. România este încurajată să valorifice oportunitățile prin stimularea întreprinderilor din domeniul tehnologiilor emergente și crearea de parteneriate între universități și mediul privat.

Când intră în vigoare

Hotărârea Camerei Deputaților nr. 3 din 4 februarie 2026 a intrat în vigoare la data publicării sale în Monitorul Oficial, Partea I, adică pe 4 februarie 2026. Deși este o hotărâre care exprimă o opinie, aceasta reprezintă o poziție oficială a României în dialogul european pe această temă.

Implicații pentru mediul de afaceri românesc

Această hotărâre, deși nu are un impact legislativ direct imediat, semnalează direcțiile strategice pe care România dorește să le urmeze și să le promoveze la nivel european în sprijinul start-upurilor și al întreprinderilor în extindere. Firmele românești din sectorul inovator pot anticipa o susținere mai puternică a eforturilor de reducere a birocrației, un acces potențial îmbunătățit la finanțare și programe dedicate, precum și o atenție sporită pentru antreprenorii din categorii subreprezentate sau din regiuni mai puțin dezvoltate. Poziția României subliniază importanța colaborării dintre mediul academic, privat și autorități pentru a transforma inovația în succes comercial.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 91 din 4 februarie 2026.