Salarizarea personalului bugetar sub lupa Curții Constituționale: Analiza excepției de neconstituționalitate

Monitorul Oficial, Partea I, nr. 71 din 30 ianuarie 2026, publică Decizia nr. 439 din 14 octombrie 2025 a Curții Constituționale. Aceasta se referă la o excepție de neconstituționalitate amplă, care vizează dispoziții esențiale din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și o serie de ordonanțe de urgență guvernamentale. Decizia abordează problema clarității și predictibilității reglementărilor salariale din sectorul bugetar, o temă de interes major pentru mii de angajați din instituțiile publice.

Contextul excepției de neconstituționalitate

Excepția de neconstituționalitate, ridicată de sindicate și persoane fizice din rândul personalului bugetar, se concentrează pe o serie de acte normative care au reglementat salarizarea în perioada 2010-2017. Principalul argument invocat este lipsa de claritate și precizie a acestor reglementări, care, în loc să stabilească explicit cuantumurile salariale, au recurs la un "lanț" de trimiteri la norme anterioare. Acest sistem ar fi condus la o "ultraactivare" a legislației de salarizare valabile în anul 2009, dar abrogată de la 1 ianuarie 2010.

Printre actele normative contestate se numără:

• Art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
• Art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017.
• Art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
• Art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016.
• Art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015.
• Art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014.
• Art. II art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008.
• Art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.
• Art. 5 alin. (1) lit. a) și b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar.

Argumentele invocate în susținerea neconstituționalității

Autorii excepției au susținut că prevederile legale contestate încalcă mai multe principii constituționale, printre care:

• Principiul securității raporturilor juridice: Se argumentează că normele de salarizare, prin caracterul lor de trimitere succesivă, nu reglementează concret cuantumurile elementelor salariale. Această lipsă de precizie ar face imposibilă adaptarea conduitei destinatarilor legii și ar crea insecuritate juridică. Lanțul de trimiteri ar fi perpetuat ultraactivitatea unui sistem de salarizare abrogat.
• Principiul separației puterilor în stat: S-a invocat faptul că Guvernul ar fi utilizat mecanismul ordonanțelor de urgență succesive pentru a bloca efectul legilor-cadru de salarizare adoptate de Parlament. Prin reglementarea generică a cuantumurilor salariale, s-ar fi eludat principiul legalității, conform căruia drepturile salariale trebuie stabilite prin norme juridice de forța legii.

S-au adus în discuție și aspecte din jurisprudența anterioară a Curții Constituționale, precum și prevederi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, pentru a sublinia necesitatea clarității și predictibilității actelor normative.

Poziția instanțelor și a Ministerului Public

Instanțele care au sesizat Curtea Constituțională cu aceste excepții (Tribunalul Bistrița-Năsăud, Curtea de Apel București, Tribunalul București) au considerat, în majoritate, că excepția este neîntemeiată. Acestea au argumentat că statul are suveranitate în reglementarea politicii de salarizare și că este atributul instanțelor de judecată să interpreteze actele normative. De asemenea, reprezentantul Ministerului Public a propus respingerea excepției ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale și libertatea legiuitorului de a reglementa salarizarea în sistemul public.

Când intră în vigoare Decizia Curții Constituționale

Decizia nr. 439 din 14 octombrie 2025 a Curții Constituționale intră în vigoare la data publicării sale în Monitorul Oficial, Partea I, adică pe 30 ianuarie 2026. Această dată marchează momentul de la care efectele deciziei, odată ce conținutul integral al acesteia va fi cunoscut, vor deveni obligatorii.

Implicații pentru salarizarea personalului bugetar

Faptul că Curtea Constituțională a examinat această excepție subliniază importanța principiilor de claritate, predictibilitate și securitate juridică în elaborarea legislației salariale. Indiferent de soluția finală a Curții, discuția privind "lanțul de trimiteri" și "ultraactivarea" normelor arată necesitatea unei abordări coerente și transparente în stabilirea drepturilor salariale ale personalului bugetar.

Decizia Curții Constituționale este relevantă pentru toți angajații din sectorul public, sindicatele acestora, precum și pentru instituțiile publice care aplică reglementările salariale. Ea poate influența modul în care legislația viitoare va fi elaborată și interpretată, cu un accent sporit pe respectarea principiilor constituționale legate de dreptul la muncă și la un salariu echitabil.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 71 din 30 ianuarie 2026.