Noutăți juridice: CCR și ÎCCJ despre pensii și restituiri

Monitorul Oficial din 17 februarie 2026 aduce în atenție trei decizii de mare interes emise de Curtea Constituțională și de Înalta Curte de Casație și Justiție. Acestea vizează teme sensibile precum suspendarea unor reguli de calcul pentru despăgubirile ANRP, actualizarea pensiilor de serviciu ale magistraților și interpretarea legii penale în cazuri de corupție.

CCR despre suspendarea calculului favorabil la restituiri

Una dintre cele mai așteptate clarificări vizează procesul de restituire a imobilelor preluate abuziv în perioada comunistă. Prin Decizia nr. 362/2025, Curtea Constituțională a analizat constituționalitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020, un act normativ care a generat numeroase controverse.

Contextul: Legea nr. 165/2013 și OUG nr. 72/2020

Inițial, Legea nr. 165/2013 stabilea că evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se face prin raportare la grila notarială din 2013. Ulterior, Legea nr. 22/2020 a modificat această regulă, introducând o metodă mai favorabilă pentru beneficiari: evaluarea se făcea conform grilei notariale valabile la data emiterii deciziei de compensare de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.

Această modificare a fost însă de scurtă durată. Prin OUG nr. 72/2020, Guvernul a suspendat aplicarea noii metode de calcul, revenind temporar la evaluarea bazată pe grilele din 2013. Motivul invocat a fost necesitatea de a preîntâmpina un impact financiar negativ asupra bugetului de stat, în contextul pandemiei de COVID-19.

Argumentele de neconstituționalitate și decizia Curții

În fața CCR, s-a susținut că ordonanța creează o discriminare între cetățenii care au beneficiat de calculul favorabil și cei ale căror dosare au fost soluționate sub imperiul suspendării. De asemenea, a fost contestată existența unei situații extraordinare care să justifice adoptarea unei ordonanțe de urgență.

Curtea a respins aceste critici, considerând ordonanța de urgență ca fiind constituțională. Judecătorii au reținut că scopul actului normativ a fost legitim:

...ordonanța de urgență a fost adoptată în vederea preîntâmpinării impactului financiar negativ asupra bugetului de stat, având în vedere și necesitatea distribuirii previzibile a resurselor financiare ale statului, pe fondul situației determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

Referitor la critica de discriminare, CCR a reiterat un principiu constant în jurisprudența sa: aplicarea succesivă în timp a unor regimuri juridice diferite, în virtutea principiului tempus regit actum (legea în vigoare la un anumit moment guvernează actele juridice), nu constituie o încălcare a principiului egalității în drepturi.

Impactul practic

Decizia confirmă că statul, în situații excepționale și justificate de stabilitatea economică, poate interveni legislativ pentru a modifica temporar mecanismele de calcul al despăgubirilor, chiar dacă acest lucru înseamnă revenirea la o metodă mai puțin avantajoasă pentru beneficiari.

ÎCCJ: Sesizare inadmisibilă privind pensiile magistraților

O altă speță de interes, soluționată prin Decizia nr. 19/2026 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, vizează modul de actualizare a pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, conform vechii Legi nr. 303/2004.

Chestiunea de drept: Cum se actualizează pensia?

Tribunalul Iași a solicitat ÎCCJ să clarifice dacă sintagma „în condiții identice de funcție, vechime și grad” din art. 85 alin. (2) al Legii nr. 303/2004 se raportează la situația magistratului de la data emiterii deciziei de pensionare inițiale sau la cea din ultima lună de activitate.

Motivul inadmisibilității: Legea nu mai este în vigoare

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins sesizarea ca inadmisibilă. Motivul este unul procedural: chestiunea de drept viza o lege care nu mai era aplicabilă în speța respectivă. ÎCCJ a subliniat că, la data emiterii actului administrativ contestat în dosarul de fond (februarie 2024), cadrul legal era deja schimbat.

Legislația relevantă în prezent este Legea nr. 303/2022, modificată prin Legea nr. 282/2023, iar normele de aplicare sunt detaliate în Hotărârea Guvernului nr. 608/2024. Aceste noi acte normative reglementează clar modalitatea de actualizare a pensiilor, făcând inutilă interpretarea vechii legi.

Impactul practic

Decizia subliniază că orice litigiu privind actualizarea pensiilor de serviciu ale magistraților trebuie fundamentat pe legislația în vigoare (Legea nr. 303/2022 și actele subsecvente), nu pe dispozițiile abrogate ale Legii nr. 303/2004.

CCR își declinină competența de a clarifica sintagma „funcționarul cu atribuții de control”

În Decizia nr. 482/2025, Curtea Constituțională a fost chemată să se pronunțe asupra clarității sintagmei „funcționar cu atribuții de control” din vechea Lege a corupției nr. 78/2000, în contextul unei infracțiuni de dare de mită.

Contextul: O excepție din vechiul Cod penal

Autoarea excepției a susținut că norma este lipsită de previzibilitate, deoarece nu era clar din ce act normativ reies atribuțiile de control ale unui funcționar (în speță, un primar) și dacă fapta trebuia săvârșită în legătură directă cu exercitarea acelor atribuții specifice.

Decizia Curții: Interpretarea legii este rolul judecătorului

CCR a respins excepția ca inadmisibilă, argumentând că solicitarea nu reprezintă o veritabilă problemă de constituționalitate, ci una de interpretare și aplicare a legii la un caz concret. Această sarcină revine exclusiv instanțelor de judecată.

Curtea reține însă că o asemenea solicitare nu intră în competența de soluționare a instanței de control constituțional, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea interpreta și aplica legea în cauza dedusă soluționării instanței de judecată.

Impactul practic

Decizia reconfirmă principiul separației puterilor în stat. Stabilirea sensului unor termeni legali și aplicarea lor la situații de fapt concrete este atributul puterii judecătorești, nu al Curții Constituționale. Instanțele de judecată rămân responsabile pentru a analiza, de la caz la caz, dacă un funcționar se încadrează într-o anumită categorie legală.

De când sunt obligatorii deciziile

Toate cele trei decizii analizate, respectiv Decizia CCR nr. 362/2025, Decizia CCR nr. 482/2025 și Decizia ÎCCJ nr. 19/2026, sunt obligatorii începând cu data publicării lor, adică 17 februarie 2026.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 129 din 17 februarie 2026.