Noi reguli la pensiile de serviciu pentru magistrați din 2026

O nouă lege, adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului, aduce modificări substanțiale regimului pensiilor de serviciu pentru personalul din justiție. Actul normativ vizează judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul de specialitate juridică și personalul auxiliar, stabilind noi condiții de vechime, vârstă și modalități de calcul al pensiei.

Modificări cheie pentru pensiile magistraților (Legea nr. 303/2022)

Legea nr. 24/2026 modifică în principal Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, introducând reguli mai stricte pentru accesul la pensia de serviciu.

Condiții de pensionare și baza de calcul

Conform noilor prevederi, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică asimilat, se pot pensiona dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

• O vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani.
• O vechime de cel puțin 25 de ani realizată exclusiv în aceste funcții.
• Împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de sistemul public de pensii.

Cuantumul pensiei de serviciu este stabilit la 55% din baza de calcul. Această bază este reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care s-au reținut contribuții sociale, realizate în ultimele 60 de luni de activitate.

O noutate importantă este introducerea unui plafon: cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de pensionare.

Pentru cei cu o vechime în funcție între 20 și 25 de ani (dar cu cel puțin 35 de ani vechime totală în muncă), pensia se micșorează cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea de 25 de ani.

Pensionarea indiferent de vârstă și penalizări

Legea introduce o nouă posibilitate pentru persoanele care au o vechime de cel puțin 35 de ani realizată numai în funcțiile de magistrat sau asimilate. Acestea se pot pensiona indiferent de vârstă, însă cu o penalizare.

Cuantumul pensiei este micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește până la împlinirea vârstei standard de pensionare. Pensia astfel stabilită se recalculează anual.

Baza de calcul: Ce venituri sunt excluse?

Actul normativ clarifică ce sume nu sunt incluse în baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu. Acestea includ:

• Sumele primite cu titlu de prime sau premii.
• Decontări și restituiri de drepturi salariale aferente altor perioade.
• Diurne sau alte drepturi care nu au caracter permanent.
• Orice drepturi pentru care nu au fost reținute contribuții de asigurări sociale.

Impactul asupra personalului auxiliar (Legea nr. 567/2004)

Reguli similare se aplică și personalului auxiliar de specialitate al instanțelor și parchetelor (grefieri, specialiști criminaliști etc.). Pentru a beneficia de pensia de serviciu, aceștia trebuie să aibă o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, din care cel puțin 25 de ani în funcții de specialitate, și să îndeplinească vârsta standard de pensionare conform unei anexe specifice legii.

Și în acest caz, cuantumul pensiei este de 55% din media salariilor de bază brute și a sporurilor permanente din ultimele 60 de luni, cu același plafon net de 70% din ultimul venit net.

Dispoziții tranzitorii: Ce se întâmplă cu pensiile actuale și viitoare?

Articolul V al legii conține prevederi tranzitorii menite să protejeze drepturile câștigate și să introducă treptat noile cerințe de vârstă.

Protecția drepturilor câștigate

Persoanele cărora le-au fost emise decizii de pensionare înainte de 1 ianuarie 2026 beneficiază de pensia de serviciu în cuantumul deja stabilit. De asemenea, cei care îndeplinesc condițiile de pensionare conform vechii legi până la 1 ianuarie 2026 vor beneficia de acele reguli, indiferent de momentul la care depun cererea de pensionare.

Creșterea eșalonată a vârstei de pensionare

Pentru magistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcție, legea instituie o creștere etapizată a vârstei de pensionare, în intervalul 2026-2041. De exemplu:

• În 2026, se pot pensiona după împlinirea vârstei de 49 de ani.
• În 2027, vârsta crește la 50 de ani.
• În 2032, vârsta crește la 55 de ani.
• Procesul continuă anual, ajungând la 64 de ani în 2041.

Actualizarea pensiilor în plată

Pentru persoanele pensionate înainte de 1 ianuarie 2026, pensiile de serviciu se vor actualiza procentual ori de câte ori se majorează indemnizația unui magistrat în activitate, în condiții identice. Totuși, cuantumul net al pensiei actualizate nu poate depăși 100% din venitul net al unui magistrat activ, cu excepția celor pensionați înainte de 1 ianuarie 2024.

Când intră în vigoare

Legea nr. 24/2026 intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2026. Acest lucru este prevăzut explicit în articolul VI al legii. Este de notat că legea a fost publicată în Monitorul Oficial pe 27 februarie 2026, dar data intrării în vigoare este anterioară, la 1 ianuarie 2026.

Impact practic pentru personalul din justiție

Această lege are un impact direct asupra planurilor de pensionare ale întregului personal din sistemul judiciar. Principalele efecte sunt:

• Alinierea la vârsta standard de pensionare: Condiția de bază devine atingerea vârstei standard din sistemul public, eliminând posibilitatea pensionării timpurii fără penalizări.
• Limitarea cuantumului pensiei: Plafonul de 70% din ultimul venit net va reduce valoarea pensiilor pentru cei cu venituri foarte mari în ultima perioadă de activitate.
• Planificare pe termen lung: Creșterea eșalonată a vârstei de pensionare până în 2041 obligă magistrații tineri și pe cei la mijlocul carierei să își reevalueze perspectivele de pensionare.
• Abrogarea unor modificări anterioare: Legea abrogă articolele II-V din Legea nr. 282/2023, care adusese alte modificări în domeniu, creând un nou cadru de referință.

Principalele concluzii

Legea nr. 24/2026 reformează sistemul pensiilor de serviciu din justiție, aliniindu-l parțial la principiile sistemului public de pensii. Introducerea condiției de vârstă standard, plafonarea pensiei nete și excluderea veniturilor nepermanente din baza de calcul sunt cele mai importante măsuri. Dispozițiile tranzitorii asigură o trecere graduală la noul sistem, protejând în același timp drepturile deja câștigate.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 151 din 27 februarie 2026.