Legalitatea audierii prin videoconferință în procesul penal

Curtea Constituțională a României (CCR) a confirmat că audierea persoanelor private de libertate prin videoconferință, fără acordul acestora, este constituțională. Această măsură, adoptată în contextul pandemiei, asigură un echilibru între protecția sănătății publice și garantarea accesului la justiție.

 

Decizia CCR nr. 580/2025: Context și argumente

Prin Decizia nr. 580 din 6 noiembrie 2025, CCR a respins excepția de neconstituționalitate a art. 13 din Legea nr. 114/2021. Autorii excepției susțineau că audierea prin videoconferință încalcă dreptul la apărare și accesul liber la justiție, argumentând că această procedură nu ar fi prevăzută de Codul de procedură penală. Curtea a clarificat însă că legislația procesual penală permite utilizarea mijloacelor tehnice audio-video încă din 2014, iar Legea nr. 114/2021 reprezintă o normă specială adaptată necesităților de sănătate publică.

Participarea la procesul penal nu implică obligatoriu prezența fizică în sala de judecată, ci asigurarea posibilității reale de a formula cereri, de a ridica excepții și de a comunica cu avocatul.

Garanții procesuale și standarde europene

Instanța constituțională a subliniat că tehnologia videoconferinței trebuie să îndeplinească standarde tehnice riguroase pentru a fi valabilă. Conform legii, sistemul trebuie să permită verificarea identității, să garanteze securitatea, integritatea și confidențialitatea transmisiunii, iar înregistrarea audierii este obligatorie. CCR a invocat jurisprudența CEDO (ex. Marcello Viola vs. Italia), care permite audierea la distanță dacă acuzatul poate urmări ședința, poate vedea și auzi participanții și poate comunica eficient cu apărarea.

Categoriile de persoane și condițiile audierii

Legea distinge între persoanele private de libertate și alți participanți la proces:

• Persoanele private de libertate: Sunt audiate prin videoconferință fără a fi necesar acordul lor, dacă organul judiciar consideră că nu se aduc atingeri drepturilor părților.
• Alte persoane: Audierea prin videoconferință este posibilă doar cu acordul acestora, care trebuie solicitat explicit la prima audiere.
• Excepții: Procedura nu se aplică în faza de urmărire penală pentru alte persoane, în cauze cu inculpați minori sau în proceduri de reabilitare judecătorească.

Egalitatea în fața legii și accesul la justiție

CCR a respins criticile privind discriminarea, arătând că măsura se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeași situație juridică (detenție). Diferențierea de tratament față de persoanele aflate în libertate este justificată de necesitatea obiectivă de a preveni răspândirea bolilor infecioase în mediile închise, cum sunt penitenciarele. Astfel, măsura este considerată proporțională cu scopul legitim al protejării sănătății publice, fără a goli de conținut dreptul la un proces echitabil.

De când este obligatorie decizia

Decizia CCR nr. 580/2025 a fost pronunțată în ședința din 6 noiembrie 2025. Fiind o decizie a Curții Constituționale, aceasta este definitivă și general obligatorie de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României. Publicarea a avut loc în numărul 149 din 26 februarie 2026, dată de la care instanțele de judecată și autoritățile publice sunt obligate să o aplice.

Concluzii și impact practic

Această decizie oferă certitudine juridică asupra valabilității actelor procesuale îndeplinite prin videoconferință în perioada pandemică și post-pandemică. Pentru practicieni, este esențial ca mijloacele tehnice utilizate să asigure legătura directă și confidențială între inculpat și avocat, sub sancțiunea nulității audierii dacă aceste garanții sunt compromise. Hotărârea confirmă modernizarea procedurilor judiciare prin integrarea tehnologiei, atât timp cât drepturile fundamentale rămân protejate prin înregistrări și conexiuni sigure.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 149 din 26 februarie 2026.