Gestionarea Locală a Irigațiilor: Transferul Infrastructurii către Organizațiile Utilizatorilor de Apă

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 3 februarie 2026, aduce în atenție o serie de ordine ministeriale cu impact direct asupra infrastructurii de irigații din România. Aceste acte normative, emise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, vizează transferul unor bunuri din infrastructura secundară de irigații, aflate în domeniul privat al statului și administrate de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), către organizațiile utilizatorilor de apă pentru irigații (OUAI) din diverse județe. Această inițiativă consolidează eforturile de modernizare și eficientizare a sistemului de irigații, prin implicarea directă a fermierilor în gestionarea resurselor locale.

Contextul Modernizării Sistemului de Irigații

Dezvoltarea și modernizarea sistemului de irigații reprezintă o prioritate strategică pentru agricultura românească. Un sistem de irigații funcțional este un factor determinant pentru stabilitatea și creșterea producțiilor agricole, mai ales în contextul schimbărilor climatice și al perioadelor de secetă prelungită. Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, republicată, a instituit cadrul legal pentru crearea și funcționarea OUAI, entități esențiale în procesul de preluare și gestionare a infrastructurii de irigații la nivel local. Aceste organizații, formate din fermieri, au rolul de a asigura funcționarea eficientă și sustenabilă a sistemelor de irigații, adaptate nevoilor specifice ale comunităților agricole.

Până de curând, o mare parte din infrastructura secundară de irigații a aparținut domeniului privat al statului și a fost gestionată de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare. Deși ANIF are un rol vital în administrarea infrastructurii principale, transferul infrastructurii secundare către OUAI răspunde unei nevoi de descentralizare și de responsabilizare a beneficiarilor direcți. Această abordare permite o mai bună adaptare la condițiile locale, o mentenanță mai rapidă și o utilizare mai judicioasă a apei, contribuind astfel la creșterea productivității agricole și la reducerea costurilor pentru fermieri.

Ce Presupune Transferul Infrastructurii de Irigații

Ordinele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale publicate în Monitorul Oficial nr. 83/2026 aprobă, în esență, transmiterea dreptului de proprietate asupra unor bunuri specifice din infrastructura secundară de irigații. Aceste bunuri includ, de regulă, stații de pompare, rețele de conducte, bazine de compensare și terenurile aferente, toate fiind componente critice pentru distribuția apei către parcelele agricole.

De exemplu, Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 22/2026 vizează aprobarea transmiterii unor bunuri din infrastructura secundară de irigații aparținând domeniului privat al statului, aflată în administrarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare și situată pe teritoriul Organizației utilizatorilor de apă pentru irigații Luica Valea Stânii din județul Călărași, în proprietatea acestei organizații. Similar, Ordinele nr. 23/2026, 24/2026 și 25/2026 reglementează transferuri similare pentru OUAI Gropnița Movileni din județul Iași, Pietroasele din județul Buzău și Goicea Vale din județul Dolj. Fiecare dintre aceste ordine detaliază bunurile specifice care fac obiectul transferului, cu valorile lor de inventar și datele de identificare.

Transferul se realizează sub condițiile rezolutorii prevăzute de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 138/2004. Aceste condiții impun OUAI-urilor obligații clare, cum ar fi:

• Utilizarea infrastructurii exclusiv pentru scopul îmbunătățirilor funciare.
• Asigurarea mentenanței și funcționării corespunzătoare a bunurilor preluate.
• Respectarea legislației în vigoare privind gospodărirea apelor.

Nerespectarea acestor obligații poate duce la retragerea dreptului de proprietate, printr-un ordin ulterior al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, la propunerea ANIF. Acest mecanism asigură că infrastructura este gestionată responsabil și în interesul public.

Când intră în vigoare noile prevederi

Toate ordinele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale menționate, respectiv Ordinul nr. 22/2026, Ordinul nr. 23/2026, Ordinul nr. 24/2026 și Ordinul nr. 25/2026, au intrat în vigoare la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, adică pe 3 februarie 2026. Procesul de predare-primire a bunurilor are loc în termen de 5 zile de la această dată, pe baza unui protocol încheiat între ANIF și OUAI-urile beneficiare, în care sunt specificate toate obligațiile legale.

Impactul și Beneficiile pentru Fermieri și Agricultură

Transferul infrastructurii secundare de irigații către OUAI-uri aduce multiple beneficii:

• Eficiență crescută: Gestionarea locală permite o reacție mai rapidă la nevoile fermierilor, o programare mai flexibilă a irigațiilor și o reducere a pierderilor de apă.
• Responsabilizare: Fermierii, prin intermediul OUAI-urilor, devin proprietarii și administratorii direcți ai infrastructurii, ceea ce stimulează implicarea în mentenanță și modernizare.
• Reducerea costurilor: Prin eliminarea intermediarilor și prin optimizarea operațiunilor, costurile de irigații pot fi diminuate, contribuind la creșterea rentabilității exploatațiilor agricole.
• Modernizare sustenabilă: OUAI-urile pot accesa fonduri europene și naționale pentru reabilitarea și modernizarea sistemelor de irigații, adaptându-le la tehnologii moderne și la cerințele agriculturii de precizie.
• Dezvoltare comunitară: Aceste transferuri pot consolida coeziunea în cadrul comunităților agricole, prin colaborarea membrilor OUAI pentru un scop comun.

Cine este vizat

Principalele entități vizate de aceste acte normative sunt:

• Organizațiile utilizatorilor de apă pentru irigații (OUAI): Acestea sunt beneficiarii direcți ai transferului de proprietate și devin responsabile pentru gestionarea, operarea și mentenanța infrastructurii preluate.
• Fermierii membri ai OUAI: Ei beneficiază de acces mai facil și mai eficient la apă pentru irigații, având un cuvânt de spus în modul de administrare a sistemului.
• Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF): Aceasta transferă bunurile din administrarea sa și își concentrează resursele pe infrastructura principală de irigații.
• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: În calitate de autoritate de reglementare, ministerul monitorizează respectarea condițiilor de transfer și funcționarea sistemelor de irigații.

Perspective și Provocări

Acest proces de descentralizare a gestionării irigațiilor, facilitat de ordinele ministeriale, este un pas important către o agricultură mai rezilientă și mai adaptată la realitățile locale. Succesul pe termen lung depinde însă de capacitatea OUAI-urilor de a gestiona eficient bunurile preluate, de a atrage finanțări pentru modernizare și de a asigura o colaborare bună între membrii lor.

Provocările pot include asigurarea expertizei tehnice necesare pentru mentenanța și operarea sistemelor, precum și gestionarea eficientă a resurselor financiare. Cu toate acestea, cadrul legal existent și sprijinul continuu din partea autorităților pot contribui la depășirea acestor obstacole, transformând aceste transferuri într-un motor real de dezvoltare pentru zonele agricole.

Concluzie

Ordinele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind transferul infrastructurii secundare de irigații către OUAI-uri reprezintă o măsură pragmatică și orientată spre viitor. Prin consolidarea rolului fermierilor în gestionarea directă a resurselor de apă, România face un pas important către o agricultură mai sustenabilă, eficientă și adaptată provocărilor contemporane. Această inițiativă nu doar că optimizează utilizarea infrastructurii existente, ci și creează premisele pentru investiții ulterioare în modernizarea sistemelor de irigații, contribuind la securitatea alimentară și la prosperitatea rurală.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 83 din 3 februarie 2026.