Decizie Curtea Constituțională: Termenul pentru Invocarea Nulităților Absolute din Codul de Procedură Penală

Curtea Constituțională a României a publicat recent o decizie importantă care clarifică un aspect procedural din Codul de procedură penală. Decizia nr. 411 din 18 septembrie 2025 stabilește că termenul pentru invocarea nulităților absolute, legate de prezența obligatorie a suspectului sau inculpatului, este limitat la faza camerei preliminare, confirmând constituționalitatea acestei prevederi. Această hotărâre subliniază importanța celerității procesului penal și a rolului camerei preliminare în validarea actelor de urmărire penală.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 2 februarie 2026, a adus la cunoștința publicului o decizie a Curții Constituționale care are implicații pentru desfășurarea procesului penal. Prin Decizia nr. 411 din 18 septembrie 2025, Curtea a respins o excepție de neconstituționalitate, confirmând validitatea dispozițiilor Codului de procedură penală referitoare la termenul de invocare a anumitor nulități absolute.

Contextul legal: Nulitățile absolute în Codul de procedură penală

Codul de procedură penală reglementează nulitățile ca sancțiuni pentru încălcarea dispozițiilor legale în desfășurarea actelor de procedură. Acestea pot fi relative sau absolute. Nulitățile absolute sunt considerate cele mai grave, deoarece vizează încălcări fundamentale ale legii, care afectează drepturile și libertățile individuale sau buna desfășurare a justiției. Articolul 281 din Codul de procedură penală enumeră cazurile care determină întotdeauna aplicarea nulității.

Dispozițiile analizate în speță sunt art. 281 alin. (1) lit. e) și art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 201/2023. Articolul 281 alin. (1) lit. e) prevede că se aplică nulitatea atunci când sunt încălcate dispozițiile privind prezența suspectului sau a inculpatului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii. Această prevedere subliniază importanța asigurării prezenței persoanei acuzate în anumite etape ale procesului, ca garanție a dreptului la apărare.

Pe de altă parte, art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală, în forma sa anterioară, stipula că încălcarea dispozițiilor prevăzute la alin. (1) lit. e) și f) trebuie invocată până la încheierea procedurii în camera preliminară, dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale sau în procedura camerei preliminare. Această limitare temporală a fost obiectul excepției de neconstituționalitate.

Excepția de neconstituționalitate și argumentele contestatarului

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Adrian Marin Calistru în Dosarul nr. 963/62/2020 al Curții de Apel Brașov, Secția penală. Autorul excepției a contestat termenul impus de art. 281 alin. (4) lit. a), susținând că nulitatea absolută, referitoare la împiedicarea inculpatului arestat de a fi prezent la efectuarea actelor de procedură la care legea prevede participarea sa obligatorie, ar trebui să poată fi invocată pe întreg parcursul procesului penal. Argumentul principal a fost că dreptul la apărare, garantat de art. 24 din Constituție, este grav încălcat atunci când actele de procedură sunt îndeplinite fără citarea, aducerea sau prezența inculpatului arestat.

Curtea de Apel Brașov a considerat excepția neîntemeiată, argumentând că legiuitorul are competența de a stabili termene și condiții pentru invocarea încălcărilor legale, fără a aduce atingere dreptului la apărare.

Analiza Curții Constituționale și motivarea deciziei

Curtea Constituțională, examinând excepția, a reținut că nemulțumirea autorului viza instituirea unui termen limită, respectiv încheierea procedurii în camera preliminară, pentru invocarea nulității absolute ce decurge din nerespectarea prezenței suspectului sau inculpatului în cursul urmăririi penale.

Rolul camerei preliminare în procesul penal

Curtea a făcut trimitere la jurisprudența sa anterioară, în special la Decizia nr. 284 din 17 mai 2023. Aceasta a subliniat că limitarea în timp a momentului până la care pot fi invocate cazurile de nulitate absolută, intervenite în cursul urmăririi penale, corespunde noii structuri a procesului penal, introdusă prin dispozițiile art. 342-348 din Codul de procedură penală, care reglementează camera preliminară.

Camera preliminară are ca obiect soluționarea problemelor legate de competența instanței, legalitatea sesizării, legalitatea administrării probelor și legalitatea actelor efectuate de organele de urmărire penală. Astfel, rolul acestei faze procesuale este de a examina neregularitățile de procedură apărute înainte de faza de judecată, asigurând celeritatea și eficiența acesteia. Curtea a considerat că necesitatea soluționării cauzei într-un termen rezonabil reprezintă un scop legitim care justifică opțiunea legiuitorului de a norma un termen pentru invocarea nulităților absolute.

Dreptul la apărare și condițiile procesuale

Cu privire la dreptul la apărare, Curtea a reținut că impunerea unor termene sau condiții procesuale pentru valorificarea unui drept subiectiv, chiar dacă reprezintă condiționări ale accesului liber la justiție, are o justificare solidă. Aceasta constă în limitarea stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice și în restrângerea posibilităților de exercitare abuzivă a dreptului. Prin aceste măsuri se asigură ordinea de drept, esențială pentru respectarea intereselor generale și a drepturilor legitime ale tuturor părților.

Curtea a concluzionat că soluția legislativă criticată nu încalcă dreptul la un proces echitabil, deoarece participanții la procesul penal beneficiază de garanțiile specifice dreptului fundamental prevăzut la art. 21 alin. (3) din Constituție. De asemenea, nu se contravine prevederilor art. 24 din Constituție, referitoare la dreptul la apărare, care presupune dreptul oricărui participant de a-și formula apărările personal sau prin avocat.

Distincția față de alte cauze de nulitate absolută

Decizia a abordat și invocarea Deciziei nr. 88 din 13 februarie 2019, prin care Curtea a constatat neconstituționalitatea art. 281 alin. (4) lit. a) raportat la art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală. Această decizie anterioară permitea invocarea nulității absolute privind asistarea de către avocat a inculpatului (când asistența este obligatorie) în orice etapă a procesului penal.

Curtea a subliniat că cele două cazuri de nulitate, prevăzute la art. 281 alin. (1) lit. e) (prezența suspectului/inculpatului) și lit. f) (asistența de către avocat), au la bază rațiuni diferite. Această diferență justifică o analiză distinctă din perspectiva momentului până la care persoana interesată poate invoca încălcarea acestora. Prin urmare, cele reținute în Decizia nr. 88 din 2019 nu sunt aplicabile în cazul analizei constituționalității dispozițiilor referitoare la prezența suspectului sau inculpatului.

Ce înseamnă decizia pentru procesul penal

Decizia Curții Constituționale reconfirmă importanța respectării termenelor procedurale în procesul penal. Profesioniștii dreptului, avocați și procurori, precum și persoanele implicate în cauze penale, trebuie să fie conștienți de faptul că nulitățile absolute legate de prezența obligatorie a suspectului sau inculpatului trebuie invocate în faza camerei preliminare. Nerespectarea acestui termen poate duce la pierderea dreptului de a invoca o astfel de nulitate într-o etapă ulterioară a procesului.

Această decizie consolidează rolul camerei preliminare ca filtru al legalității actelor de urmărire penală, contribuind la eficientizarea și la respectarea principiului celerității în soluționarea cauzelor.

Când intră în vigoare Decizia Curții Constituționale

Decizia nr. 411 din 18 septembrie 2025 a Curții Constituționale a fost pronunțată în ședința din 18 septembrie 2025 și este definitivă și general obligatorie. Conform legii, deciziile Curții Constituționale intră în vigoare la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I. Astfel, prezenta decizie intră în vigoare la data de 2 februarie 2026.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 80 din 2 februarie 2026.