Decizia Curții Constituționale nr. 483/2025: O Excepție de Neconstituționalitate Respinsă

Monitorul Oficial, Partea I, nr. 89 din 4 februarie 2026, publică printre altele Decizia nr. 483 din 21 octombrie 2025 a Curții Constituționale. Această decizie vizează o excepție de neconstituționalitate ridicată împotriva Legii nr. 240/2019, act normativ care a abrogat o lege anterioară referitoare la executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate. Curtea Constituțională a respins excepția, însă nu pe fondul argumentelor de neconstituționalitate, ci pe baza inadmisibilității acesteia, o distincție importantă pentru înțelegerea implicațiilor juridice.

Contextul legislativ al deciziei

Decizia Curții Constituționale nr. 483/2025 are ca obiect Legea nr. 240/2019. Această lege a abrogat Legea nr. 169/2017, care la rândul său modifica și completa Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate. Așadar, la baza excepției de neconstituționalitate a stat o serie de modificări legislative succesive în domeniul executării sentințelor penale, un domeniu de interes major pentru sistemul de justiție și pentru persoanele vizate.

Legea nr. 254/2013 reprezintă cadrul normativ fundamental pentru modul în care se aplică pedepsele și măsurile privative de libertate dispuse de instanțele judecătorești. Modificările aduse de Legea nr. 169/2017 și ulterior abrogarea acesteia prin Legea nr. 240/2019 au generat discuții și controverse, determinând în cele din urmă ridicarea excepției de neconstituționalitate.

Excepția de neconstituționalitate și argumentele invocate

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de către Irinel Eduțanu, într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Iași. Autorul excepției a susținut că Legea nr. 240/2019 încalcă mai multe dispoziții constituționale, considerate principii fundamentale ale dreptului românesc. Printre acestea au fost invocate:

• Art. 15 din Constituție, referitor la principiul neretroactivității legii.
• Art. 16 alin. (1) din Constituție, privind principiul egalității în drepturi.
• Art. 22 din Constituție, referitor la dreptul la viață și la integritate fizică și psihică.
• Art. 23 din Constituție, privind libertatea individuală.

De asemenea, s-a făcut referire și la dispozițiile art. 6 din Codul penal. Aceste argumente, dacă ar fi fost admise, ar fi putut avea implicații semnificative asupra aplicării Legii nr. 240/2019 și, implicit, asupra modului de executare a pedepselor în România.

Motivele Curții Constituționale pentru respingere

Curtea Constituțională a examinat excepția și a constatat că aceasta este inadmisibilă. Decizia de inadmisibilitate nu înseamnă că legea contestată este neapărat constituțională sau neconstituțională pe fond, ci că cererea nu îndeplinește condițiile procedurale pentru a fi judecată pe merit. În cazul de față, Curtea a reținut că autorul excepției s-a limitat la o simplă enumerare a textelor constituționale considerate a fi încălcate, fără a preciza în concret motivele pe care se întemeiază pretinsa contrarietate a legii criticate cu acestea.

Potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizările adresate Curții trebuie motivate. Curtea a reiterat o practică constantă, conform căreia nu se poate substitui autorului excepției în formularea unor motive de neconstituționalitate. O excepție trebuie să cuprindă:

• Textul contestat din punctul de vedere al constituționalității.
• Textul de referință pretins încălcat (dispozițiile constituționale).
• Motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte.

În absența unei motivări clare și concrete a modului în care Legea nr. 240/2019 contravine articolelor constituționale invocate, Curtea a considerat că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru a proceda la o examinare pe fond. O astfel de abordare ar echivala cu un control efectuat din oficiu, ceea ce este inadmisibil în contextul legislației în vigoare.

Când intră în vigoare decizia

Decizia nr. 483 din 21 octombrie 2025 a Curții Constituționale este definitivă și general obligatorie. Conform prevederilor legale aplicabile deciziilor Curții Constituționale, aceasta intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. Prin urmare, decizia este aplicabilă începând cu data de 4 februarie 2026.

Implicații practice ale deciziei

Respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă are o implicație directă: Legea nr. 240/2019, care a abrogat Legea nr. 169/2017 și a modificat Legea nr. 254/2013, rămâne în vigoare. Curtea Constituțională nu s-a pronunțat asupra constituționalității sau neconstituționalității prevederilor acestei legi pe fond, ci a constatat doar o deficiență procedurală în modul de formulare a excepției.

Pentru sistemul judiciar și pentru practicienii dreptului, această decizie subliniază importanța respectării cerințelor de motivare atunci când se ridică o excepție de neconstituționalitate. O simplă enumerare a articolelor constituționale considerate încălcate nu este suficientă. Este necesară o argumentare detaliată a modului în care textul legal contestat intră în contradicție cu normele fundamentale ale Constituției.

Această decizie servește ca un precedent procedural, reamintind că accesul la controlul de constituționalitate este condiționat de respectarea unor rigori formale. În lipsa unei motivări adecvate, Curtea Constituțională nu poate exercita controlul pe fond, indiferent de importanța subiectului sau de potențialele critici substanțiale aduse legii.

În concluzie, Decizia nr. 483/2025 a Curții Constituționale nu aduce modificări substanțiale în peisajul legislativ privind executarea pedepselor, dar reconfirmă importanța fundamentală a unei motivări coerente și complete în orice demers de contestare a constituționalității unui act normativ.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 89 din 4 februarie 2026.