Decizia CCR privind evaluarea imobilelor preluate abuziv și tratamentul egal al beneficiarilor

Decizia Curții Constituționale nr. 364/2025 privind evaluarea imobilelor preluate abuziv și tratamentul egal al beneficiarilor

Curtea Constituțională a României a analizat constituționalitatea mecanismului de evaluare a imobilelor naționalizate în perioada regimului comunist, vizând în special modul în care sunt calculate despăgubirile pentru persoanele care au achiziționat drepturi de proprietate. Decizia nr. 364 din 16 septembrie 2025 confirmă necesitatea unui tratament juridic unitar în procesul de restituire, subliniind că valoarea unui bun nu poate fi determinată în funcție de calitatea persoanei care solicită măsurile reparatorii.

Contextul juridic al procesului de restituire a proprietăților

Procesul de restituire a imobilelor preluate abuziv de statul român între 6 martie 1945 și 22 decembrie 1989 a fost reglementat succesiv prin diverse acte normative, cel mai relevant fiind Legea nr. 165/2013. Această lege a stabilit regulile pentru finalizarea procesului de retrocedare, fie prin restituire în natură, fie prin acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte. Valoarea acestor puncte este utilizată ulterior pentru achiziționarea de bunuri sau pentru preschimbarea în numerar, conform calendarului stabilit de guvern.

De-a lungul timpului, legislația a suferit numeroase modificări care au încercat să echilibreze drepturile foștilor proprietari cu resursele financiare ale statului. O modificare semnificativă a fost introdusă prin Legea nr. 219/2020, care a vizat articolul 21 din legea de bază. Acest text de lege a introdus un dublu standard în ceea ce privește grila notarială utilizată pentru evaluarea imobilelor, creând o distincție clară între titularii originali (sau moștenitorii acestora) și persoanele care au dobândit drepturile prin contracte de cesiune.

Problema dublului standard în evaluarea imobilelor

Prevederile criticate în fața instanței de contencios constituțional stabileau că evaluarea imobilelor se făcea diferit, astfel:

• Pentru foștii proprietari și moștenitorii lor legali sau testamentari, evaluarea se realiza prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.
• Pentru cesionarii de drepturi (persoane care au cumpărat drepturile de la proprietarii originali), evaluarea se făcea prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, adică o grilă mult mai veche și, de regulă, cu valori mai mici.

Autoarea excepției de neconstituționalitate a susținut că această diferențiere încalcă principiul egalității în drepturi prevăzut de articolul 16 din Constituția României. Argumentul central a fost că valoarea unui imobil este o mărime obiectivă, tehnică, și nu ar trebui să varieze în funcție de persoana care încasează despăgubirea. Mai mult, cesionarii erau deja supuși unei limitări prin articolul 24 din aceeași lege, care plafonează numărul de puncte acordate acestora la prețul plătit pentru tranzacție, plus un beneficiu de 15%.

Analiza instanței constituționale și motivele respingerii ca inadmisibilă

Curtea Constituțională, examinând sesizarea, a reținut că problematica a fost deja tranșată prin decizii anterioare. Deși decizia actuală, nr. 364/2025, este una de respingere ca devenită inadmisibilă, acest lucru se datorează faptului că textul de lege vizat fusese deja eliminat din circuitul juridic sau declarat neconstituțional anterior.

Instanța a reamintit că, prin Decizia nr. 725/2020 și ulterior prin Decizia nr. 189/2021, a stabilit clar că realizarea unei distincții între beneficiarii despăgubirilor sub aspectul modalității de evaluare nu are nicio justificare constituțională. Valorile din grilele notariale trebuie să reflecte realitatea tehnică a bunului la momentul preluării, iar utilizarea unor grile din ani diferiți pentru același tip de bun reprezintă un criteriu subiectiv. Curtea a subliniat că un astfel de tratament diferențiat este discriminatoriu și contravine legii fundamentale.

În plus, judecătorii constituționali au observat că legiuitorul a intervenit între timp prin Legea nr. 193/2021 pentru a pune de acord legislația cu deciziile anterioare ale Curții. Astfel, diferențierea dintre cesionari și titularii originali în privința grilei notariale a fost eliminată. În prezent, evaluarea se face uniform, ceea ce a făcut ca excepția ridicată în dosarul de față să nu mai aibă obiect, fiind considerată inadmisibilă din punct de vedere procedural.

Impactul asupra proceselor aflate pe rolul instanțelor

Deși excepția a fost respinsă, motivarea deciziei oferă clarificări necesare pentru persoanele care se află în litigiu cu Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). Decizia confirmă că orice tentativă de a aplica grile notariale defavorabile cesionarilor pe baza vechilor prevederi ale Legii nr. 219/2020 este contrară Constituției.

Persoanele vizate de aceste proceduri trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

• Evaluarea imobilelor trebuie să utilizeze grilele notariale într-un mod care să nu avantajeze sau să dezavantajeze o categorie de beneficiari pe criterii subiective.
• Deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii pentru toate autoritățile publice și instanțele judecătorești, ceea ce înseamnă că nicio decizie de compensare nu mai poate fi emisă pe baza criteriilor declarate neconstituționale.
• Persoanele care au primit decizii de compensare bazate pe legislația veche pot, în anumite condiții, să utilizeze aceste decizii ale Curții pentru a solicita revizuirea hotărârilor judecătorești, conform Codului de procedură civilă.

Această decizie consolidează protecția dreptului de proprietate și a securității raporturilor juridice, împiedicând statul să aplice măsuri de austeritate prin reducerea arbitrară a valorii despăgubirilor pentru anumite categorii de cetățeni.

Când devine obligatorie decizia

Decizia nr. 364/2025 a Curții Constituționale a fost publicată în Monitorul Oficial al României la data de 11 februarie 2026. Conform Constituției, deciziile Curții sunt definitive și general obligatorii de la data publicării lor. Acest lucru înseamnă că, începând cu această dată, interpretarea oferită de instanța constituțională asupra inadmisibilității și asupra viciilor de neconstituționalitate ale legii modificate trebuie respectată de toate entitățile statului.

Efectele practice se resimt imediat în dosarele de despăgubire aflate în curs de soluționare la Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor. Orice calcul al punctelor de despăgubire trebuie să țină cont de forma actuală a Legii nr. 165/2013, care a integrat cerințele de egalitate impuse de Curtea Constituțională. De asemenea, instanțele de judecată care soluționează contestații împotriva deciziilor ANRP vor aplica direct aceste principii pentru a asigura o justă despăgubire.

Acest mecanism de control constituțional asigură faptul că legiuitorul nu poate reintroduce în legislație soluții juridice care au fost deja invalidate. Stabilitatea legislativă este necesară în domeniul restituirii proprietăților, având în vedere durata foarte mare a acestor proceduri administrative și judiciare în România.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 111 din 11 februarie 2026.