Curtea Constituțională menține plata eșalonată a drepturilor salariale pentru bugetari

Curtea Constituțională a României a decis să respingă o excepție de neconstituționalitate, menținând astfel valabilitatea articolului XI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2012. Această hotărâre confirmă că sumele reprezentând drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești executorii, în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, rămân plătibile eșalonat pe o perioadă de cinci ani, pentru hotărârile devenite executorii în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2013. Decizia este de interes pentru mii de angajați din sectorul public și clarifică poziția statului privind aceste obligații financiare.

Contextul Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92/2012

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2012 a fost adoptată într-un context economic dificil, având ca scop gestionarea impactului financiar asupra bugetului de stat. Articolul XI din această ordonanță a instituit un mecanism de plată eșalonată pentru drepturile salariale câștigate în instanță de către angajații din sistemul public.

Mecanismul de plată eșalonată

Conform dispozițiilor articolului XI din OUG nr. 92/2012, plata sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești, având ca obiect acordarea unor drepturi salariale în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2013, se realizează astfel:

• în primul an: 5% din valoarea titlului executoriu
• în al doilea an: 10% din valoarea titlului executoriu
• în al treilea an: 25% din valoarea titlului executoriu
• în al patrulea an: 25% din valoarea titlului executoriu
• în al cincilea an: 35% din valoarea titlului executoriu

De asemenea, pe durata acestui termen, orice procedură de executare silită se suspendă de drept. Sumele plătite sunt actualizate cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică, iar procedura exactă de plată este stabilită prin ordin al ordonatorilor principali de credite.

Argumentele invocate în excepția de neconstituționalitate

Excepția de neconstituționalitate, ridicată de Laurențiu Modan într-un dosar al Tribunalului București, a adus în discuție mai multe aspecte considerate a fi contrare Legii Fundamentale a României și Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Principalele critici formulate

• Dreptul la un proces echitabil și executarea hotărârilor judecătorești: S-a susținut că eșalonarea plăților pe cinci ani, precum și suspendarea executării silite, încalcă art. 21 alin. (3) din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care garantează dreptul la un proces echitabil și executarea efectivă a hotărârilor judecătorești.
• Egalitatea în fața legii: O altă critică a vizat art. 16 din Constituție, argumentându-se că există o discriminare între personalul didactic din învățământul privat, care intră imediat în posesia drepturilor salariale, și cel din învățământul de stat, supus eșalonării.
• Dreptul de proprietate privată: S-a invocat încălcarea art. 44 din Constituție și a art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, considerându-se că drepturile salariale câștigate în instanță reprezintă un bun, iar amânarea plății duce la pierderea din valoarea acestuia prin lipsa de folosință și inflație.
• Restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți: De asemenea, s-a susținut că textul criticat ar încălca art. 53 alin. (2) din Constituție, prin interzicerea sau restrângerea unor drepturi salariale.
• Neconcordanțe logice: Autorul excepției a semnalat și o presupusă neconcordanță între alineatele (1) și (2) ale art. XI, care ar confunda "sume de plată" cu "termene de plată".

Decizia Curții Constituționale și argumentele sale

Curtea Constituțională a analizat excepția prin prisma propriei jurisprudențe anterioare, precum și a principiilor constituționale și convenționale. Judecătorii constituționali au reafirmat poziții exprimate în decizii anterioare, cum ar fi Deciziile nr. 722/2015, nr. 378/2016 și nr. 188/2010.

Egalitatea în fața legii

Referitor la critica privind art. 16 din Constituție, Curtea a reiterat că angajații din mediul public nu se află în aceeași situație juridică cu cei din mediul privat. Salariile personalului bugetar sunt alimentate din bugetul public național, iar dezechilibrul acestuia poate avea consecințe semnificative. Prin urmare, o diferențiere în modul de plată este justificată de natura diferită a raporturilor de muncă și a surselor de finanțare.

Dreptul la un proces echitabil și executarea hotărârilor

Cu privire la art. 21 alin. (3) din Constituție și art. 6 din Convenție, Curtea a precizat că eșalonarea plăților nu reprezintă un refuz de executare, ci o modalitate de garantare a acesteia, în contextul unor probleme sistemice legate de executarea titlurilor executorii ale personalului bugetar. S-a subliniat că Guvernul nu neagă existența creanțelor, ci se obligă să le plătească eșalonat, cu actualizarea sumelor. S-a făcut referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a considerat în anumite cazuri că un termen de executare nu este excesiv, mai ales în condițiile lipsei de fonduri.

Dreptul de proprietate privată

În ceea ce privește art. 44 din Constituție, Curtea a considerat că măsura eșalonării este mai degrabă o modalitate de garantare a dreptului de proprietate asupra bunului (sumele de bani), în contextul unei crize financiare accentuate. Faptul că sumele sunt actualizate cu indicele de inflație atenuează impactul deprecierii valorii banilor.

Restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți

Curtea a constatat că dispozițiile art. 53 alin. (2) din Legea fundamentală nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat o restrângere a exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale. În concluzie, Curtea Constituțională a respins, cu unanimitate de voturi, excepția de neconstituționalitate, constatând că dispozițiile art. XI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2012 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Când intră în vigoare decizia Curții Constituționale

Decizia nr. 392 din 18 septembrie 2025 a Curții Constituționale a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 5 februarie 2026. Conform art. 147 alin. (4) din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial. Prin urmare, această decizie a intrat în vigoare la data de 5 februarie 2026.

Implicații pentru angajații publici

Această decizie confirmă că angajații din instituțiile și autoritățile publice care au obținut hotărâri judecătorești definitive privind drepturi salariale devenite executorii în anul 2013 vor continua să primească aceste sume conform calendarului de plată eșalonată stabilit prin OUG nr. 92/2012. Decizia Curții Constituționale reiterează necesitatea unei abordări echilibrate între drepturile individuale și sustenabilitatea bugetului public, în special în perioade de constrângeri economice. Pentru cei vizați, procesul de plată a acestor drepturi continuă sub condițiile și termenele prevăzute de actul normativ contestat.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 93 din 5 februarie 2026.