Curtea Constituțională: Componența Birourilor Electorale, Constituțională. Decizia 440/2025

Curtea Constituțională a României a decis că dispozițiile art. 15 alin. (1) și (11) din Legea nr. 208/2015, referitoare la alcătuirea birourilor electorale ale secțiilor de votare, sunt constituționale. Decizia nr. 440 din 14 octombrie 2025 respinge o excepție de neconstituționalitate care invoca discriminarea partidelor neparlamentare. Această hotărâre subliniază marja de apreciere a legiuitorului în materie electorală și importanța reprezentării parlamentare pentru eficiența procesului electoral.

Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95 din 5 februarie 2026, a publicat Decizia nr. 440 din 14 octombrie 2025 a Curții Constituționale a României. Această decizie vizează excepția de neconstituționalitate a anumitor prevederi din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente. Hotărârea Curții aduce clarificări asupra modalității de constituire a birourilor electorale și a principiilor care guvernează reprezentarea partidelor politice în cadrul acestora.

Contextul Sesizării Curții Constituționale

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Partidul Puterii Umaniste într-un dosar aflat pe rolul Curții de Apel București. Obiectul contestației era decizia Biroului Electoral Central privind constituirea birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară. Partidul contestatar a susținut că dispozițiile legale criticate stabileau un criteriu discriminatoriu în detrimentul partidelor politice neparlamentare.

Dispozițiile Legale Contestate

Decizia Curții Constituționale a analizat art. 15 alin. (1) și (11) din Legea nr. 208/2015, care prevăd:

• Art. 15 alin. (1): Birourile electorale ale secțiilor de votare sunt alcătuite dintr-un președinte, un locțiitor al acestuia, care sunt de regulă magistrați sau juriști, și cel mult 8 reprezentanți ai partidelor politice parlamentare și ai Grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților în numele organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale membre ale acestuia care participă la alegeri. Birourile electorale ale secțiilor de votare nu pot funcționa cu mai puțin de 5 membri.
• Art. 15 alin. (11): Dacă birourile electorale ale secțiilor de votare nu ating pragul de 8 reprezentanți prevăzut la alin. (1), numărul acestora se completează cu reprezentanți ai celorlalte partide politice, organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice și alianțelor electorale participante la alegeri, prin tragere la sorți.

Autorul excepției a argumentat că aceste prevederi sunt neconstituționale, încălcând art. 8 privind pluralismul politic și art. 16 privind egalitatea în drepturi din Constituție. De asemenea, au fost invocate articole din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, referitoare la interzicerea discriminării și dreptul la alegeri libere. Se susținea că votul exprimat în alegerile parlamentare precedente nu poate constitui un criteriu de selecție, favorizând partidele parlamentare.

Poziția Curții de Apel București și a Curții Constituționale

Curtea de Apel București, deși a sesizat Curtea Constituțională, a considerat excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. Instanța a reținut că dispozițiile legale criticate au o formulare precisă și previzibilă, asigurând un cadru legal adecvat pentru alcătuirea birourilor electorale, respectarea ordinii de drept și principiile democrației și pluralismului.

Curtea Constituțională a examinat excepția, raportându-se la jurisprudența sa anterioară în materie electorală. A fost reiterat faptul că reglementarea constituirii și compunerii birourilor electorale se află în marja de apreciere a legiuitorului, permisă de art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, potrivit căruia sistemul electoral se reglementează prin lege organică.

Argumentele Curții Constituționale

Curtea a reținut mai multe aspecte fundamentale:

• Diferențierea categoriilor: Stabilirea unor reguli diferite pentru partidele politice cu reprezentare parlamentară și cele fără reprezentare parlamentară nu conferă textelor de lege un caracter discriminatoriu. Categoriile vizate sunt diferite, iar tratamentul juridic diferențiat are la bază un criteriu obiectiv și rezonabil.
• Rolul organelor reprezentative: Această diferențiere este motivată de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului și de ideea reglementării eficiente a procesului electoral.
• Funcționalitatea birourilor electorale: Curtea a subliniat că nu s-ar putea accepta ca din aceste birouri electorale să facă parte reprezentanți ai tuturor partidelor politice existente în țară, întrucât, astfel, aceste organisme ar deveni nefuncționale, iar activitatea electorală ar risca să se blocheze. Această abordare a fost susținută și în decizii anterioare, precum Decizia nr. 179 din 22 aprilie 2004 și Decizia nr. 319 din 3 martie 2011.
• Conformitatea cu bunele practici internaționale: Curtea a observat că soluția legislativă criticată corespunde recomandărilor cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală, adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția). Aceste recomandări sugerează ca organismele electorale centrale să includă delegați ai partidelor deja reprezentate în Parlament sau care au obținut un anumit număr de voturi, pentru a asigura proporționalitatea și eficiența.

Pe baza acestor considerente, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 15 alin. (1) și (11) din Legea nr. 208/2015 nu încalcă dispozițiile constituționale, convenționale și din actele juridice europene invocate. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a fost respinsă ca neîntemeiată.

Când intră în vigoare Decizia Curții Constituționale?

Decizia Curții Constituționale nr. 440 din 14 octombrie 2025 a intrat în vigoare la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95, adică pe 5 februarie 2026. Deciziile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii de la data publicării lor.

Impactul Deciziei

Această decizie a Curții Constituționale are un impact semnificativ asupra stabilității cadrului legislativ electoral din România. Prin confirmarea constituționalității prevederilor privind componența birourilor electorale, se consolidează modelul actual de reprezentare, care privilegiază partidele cu reprezentare parlamentară în etapa inițială de constituire a acestor birouri.

Pentru partidele politice neparlamentare, decizia menține condiția de completare a birourilor prin tragere la sorți, doar dacă pragul de 8 reprezentanți ai partidelor parlamentare nu este atins. Aceasta reconfirmă ideea că eficiența și funcționalitatea birourilor electorale sunt prioritare, iar reprezentarea tuturor actorilor politici trebuie să fie echilibrată cu necesitatea desfășurării coerente a procesului electoral.

Decizia subliniază, de asemenea, importanța jurisprudenței constante a Curții Constituționale în materie electorală, oferind predictibilitate și claritate în interpretarea legii. Principiile de pluralism politic și egalitate în drepturi sunt considerate respectate, având în vedere diferențierea obiectivă între partidele parlamentare și cele neparlamentare și necesitatea asigurării unui proces electoral funcțional și eficient.

În concluzie, Decizia nr. 440/2025 a Curții Constituționale reconfirmă validitatea juridică a modului de organizare a birourilor electorale, așa cum este prevăzut de Legea nr. 208/2015. Aceasta înseamnă că sistemul actual de reprezentare în birourile de votare rămâne neschimbat, cu o prioritate acordată partidelor parlamentare, urmată de completarea prin tragere la sorți pentru celelalte formațiuni politice.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95 din 5 februarie 2026.