Clarificări de la Înalta Curte privind procedura de acordare a compensațiilor financiare pentru victimele infracțiunilor

Monitorul Oficial al României a publicat recent Decizia nr. 393 din 17 noiembrie 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, o decizie cu impact direct asupra modului în care cetățenii care au suferit de pe urma infracțiunilor violente pot obține sprijin financiar de la stat. Această decizie clarifică regulile de organizare a instanțelor de judecată atunci când soluționează cererile de despăgubire, asigurând un cadru legal predictibil pentru persoanele aflate în situații vulnerabile.

Contextul legal al protecției victimelor infracțiunilor

Legea nr. 211/2004 reglementează măsurile prin care statul român asigură informarea, sprijinirea și protecția victimelor infracțiunilor. Un aspect important al acestei legi este posibilitatea ca victimele unor fapte penale grave, cum ar fi tentativele de omor, vătămările corporale sau tâlhăriile, să solicite o compensație financiară direct de la stat. Acest ajutor este util mai ales atunci când agresorul nu are resurse financiare pentru a plăti daunele stabilite de instanță.

Procedura presupune depunerea unei cereri la tribunalul unde victima are domiciliul. Cererea este analizată de o comisie specială formată din judecători. Dacă victima este nemulțumită de decizia comisiei, aceasta poate depune o contestație la curtea de apel.

Dilema juridică privind specializarea judecătorilor

Problema ridicată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție a vizat compunerea completului de judecată de la nivelul curților de apel. Modificările aduse legislației prin Legea nr. 272/2024 au stabilit clar că, la nivelul tribunalului, comisia trebuie să fie alcătuită din judecători specializați în materie penală. Totuși, legea nu preciza explicit dacă și la etapa contestației, în fața curții de apel, judecătorii trebuie să aibă aceeași specializare.

Această neclaritate a generat interpretări diferite în practică. Unele instanțe considerau că, fiind vorba despre o procedură legată de o infracțiune, specializarea penală este obligatorie la toate nivelurile. Alte instanțe susțineau că, deoarece natura compensației este mai degrabă una civilă ori administrativă, contestația poate fi judecată de orice complet din cadrul secției corespunzătoare a curții de apel.

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Iași — Secția civilă în Dosarul nr. 589/99/2025, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:

În interpretarea dispozițiilor art. 31 alin. (6) și art. 28 alin. (2) din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor, cu modificările și completările ulterioare, completul de judecată din cadrul curții de apel, ce soluționează contestația formulată împotriva hotărârii pronunțate de Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, este format tot din judecători specializați în materie penală.

Impactul deciziei asupra cetățenilor

Clarificarea oferită de Înalta Curte prin această hotărâre prealabilă are scopul de a preveni anularea unor decizii din motive procedurale. Pentru o victimă care a parcurs deja un proces penal lung și dificil, o eroare în compunerea completului de judecată ar fi însemnat reluarea procedurilor și întârzierea primirii banilor.

Prin stabilirea regulilor clare de competență, procesul devine mai rapid, iar victimele beneficiază de o protecție juridică mai solidă.

Cine poate solicita compensații financiare

• Victimele infracțiunilor de omor sau tentativă de omor.
• Persoanele care au suferit vătămări corporale grave.
• Victimele infracțiunilor sexuale sau ale traficului de persoane.
• Victimele tâlhăriilor care au suferit traume fizice sau psihice.
• Membrii familiei victimei, în cazul decesului acesteia în urma unei infracțiuni.

Când este obligatorie decizia

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 393/2025 a devenit obligatorie potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Alte acte normative publicate în acest număr

Pe lângă decizia ICCJ, acest număr al Monitorului Oficial include și alte reglementări de interes administrativ sau local:

• Hotărârea Guvernului nr. 36/2026: Vizează actualizarea inventarului unor bunuri imobile aflate în administrarea Direcției Sanitar Veterinare Vrancea. Actul reglementează situația juridică a unor clădiri administrative și laboratoare din Focșani.
• Deciziile ANMAP nr. 3.561 și 3.635 din 2025: Aprobă planuri de management pentru mai multe situri Natura 2000, printre care Râul Mureș între Brănișca și Ilia și Cursul Mijlociu al Someșului. Aceste planuri stabilesc regulile de protecție a mediului și activitățile permise în ariile respective.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 117 din 12 februarie 2026.