Clarificări CCR: Conducerea sub influența substanțelor psihoactive rămâne infracțiune, fără prag minim

Curtea Constituțională a României (CCR) a reconfirmat constituționalitatea articolului 336 alineatul (2) din Codul penal, care incriminează conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive. Această decizie subliniază că, spre deosebire de cazul alcoolului, nu este necesară stabilirea unui prag minim de concentrație pentru ca fapta să constituie infracțiune. Hotărârea are implicații directe pentru siguranța rutieră și pentru toți conducătorii auto, consolidând abordarea legislativă privind riscurile asociate consumului de droguri și alte substanțe cu efecte psihoactive la volan.

Excepția de neconstituționalitate și contextul său

Decizia CCR nr. 431 din 14 octombrie 2025 a fost pronunțată în urma unei excepții de neconstituționalitate ridicate de Andrei M. M., într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Piatra-Neamț. Acesta a fost trimis în judecată pentru conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, conform art. 336 alin. (2) din Codul penal.

Autorul excepției a argumentat că textul de lege este neconstituțional deoarece, spre deosebire de art. 336 alin. (1) care stabilește o limită de 0,80 g/l alcool pur în sânge pentru infracțiunea de conducere sub influența alcoolului, alineatul (2) nu prevede o concentrație minimă a substanțelor psihoactive. Această lipsă ar crea o inegalitate între conducătorii auto, invocând încălcarea principiilor legalității și egalității în drepturi, precum și a dreptului la viață și integritatea fizică și psihică, prin raportare la articole din Constituție și Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Judecătoria Piatra-Neamț și Guvernul au considerat excepția neîntemeiată, bazându-se pe jurisprudența anterioară a Curții Constituționale care a abordat critici similare.

Poziția Curții Constituționale: O jurisprudență constantă

Curtea Constituțională a reținut că prevederile art. 336 alin. (2) din Codul penal au mai fost supuse controlului de constituționalitate în repetate rânduri. Decizii anterioare, precum nr. 374 din 11 iulie 2024, nr. 452 din 29 iunie 2021, nr. 101 din 28 februarie 2019, nr. 138 din 14 martie 2017 și nr. 154 din 24 martie 2016, au respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată. Prin urmare, decizia actuală consolidează o linie jurisprudențială fermă.

Curtea a analizat și modificările aduse art. 336 alin. (2) prin Legea nr. 172/2024, dar a precizat că hotărârea sa se referă la reglementarea în vigoare la data sesizării excepției, conform principiului continuității efectelor juridice.

Argumentele cheie ale CCR

Argumentația Curții Constituționale se bazează pe mai multe aspecte esențiale:

Natura infracțiunii: Infracțiune de pericol

CCR a subliniat că infracțiunea de conducere sub influența substanțelor psihoactive este o "infracțiune de pericol". Aceasta înseamnă că legătura de cauzalitate între acțiunea incriminată (conducerea sub influența substanțelor) și urmarea imediată (crearea unei stări de pericol pentru siguranța circulației) rezultă din materialitatea faptei și nu necesită o dovadă suplimentară. Scopul legiuitorului este de a proteja siguranța circulației pe drumurile publice, relații a căror normală desfășurare este periclitată de prezența unor substanțe psihoactive în organismul conducătorului auto.

Sfera largă a substanțelor psihoactive

Un punct central al argumentației CCR este diversitatea și complexitatea substanțelor psihoactive. Curtea a reținut că, având în vedere "sfera largă a produselor susceptibile de a avea efecte psihoactive", așa cum reiese din legislația specială (Legea nr. 194/2011 și Legea nr. 339/2005), este obiectiv imposibil pentru legiuitor să stabilească un nivel minim al concentrației pentru fiecare substanță în parte. Efectele psihoactive sunt definite ca stimularea sau inhibarea sistemului nervos central, cu modificări ale funcțiilor psihice și comportamentului sau crearea unei stări de dependență.

Spre deosebire de alcool, unde există o măsurătoare standardizată, efectele substanțelor psihoactive pot varia semnificativ în funcție de tipul substanței, doza, metabolismul individual și interacțiunile cu alte substanțe, făcând dificilă stabilirea unui prag universal.

Responsabilitatea conducătorului auto

Curtea a reiterat că este irelevant dacă starea de influență a substanțelor psihoactive este rezultatul unui abuz sau al unui uz medical (pe bază de prescripție). Persoanele care dețin permis de conducere sunt considerate "avizate și diligente", având obligația de a fi la curent cu normele legale și de a nu se expune riscurilor care pot afecta siguranța în trafic. Simpla prezență a substanțelor psihoactive în organism, constatată prin analize de laborator, este suficientă pentru a atrage răspunderea penală.

Cerințele de claritate și previzibilitate a legii

CCR a constatat că dispozițiile art. 336 alin. (2) din Codul penal respectă cerințele de claritate, accesibilitate și previzibilitate a legii, conform art. 1 alin. (5) și art. 23 alin. (12) din Constituție și art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Norma nu este formulată ambiguu, ci permite unui justițiabil să cunoască acțiunile care atrag răspunderea penală, chiar și fără o pregătire juridică specializată. Recoltarea probelor biologice, conform art. 190 alin. (8) din Codul de procedură penală, trebuie efectuată în cel mai scurt timp într-o instituție medicală, confirmând existența substanțelor în corp.

Când intră în vigoare decizia?

Decizia Curții Constituționale nr. 431 din 14 octombrie 2025 este definitivă și general obligatorie de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, adică de marți, 3 februarie 2026.

Implicații practice pentru șoferi și siguranța rutieră

Această decizie reconfirmă toleranța zero față de conducerea sub influența oricăror substanțe psihoactive. Absența unui prag minim înseamnă că orice cantitate detectabilă de astfel de substanțe în organismul unui șofer poate duce la acuzații penale, indiferent de percepția subiectivă a șoferului privind nivelul de afectare. Mesajul este clar: dacă ați consumat substanțe psihoactive, nu vă urcați la volan.

Decizia contribuie la menținerea unui cadru legal strict pentru protejarea participanților la trafic, având în vedere riscurile imprevizibile și variate pe care substanțele psihoactive le pot genera asupra capacității de conducere.

Concluzie

Prin Decizia nr. 431 din 14 octombrie 2025, Curtea Constituțională a României a consolidat o jurisprudență fermă privind constituționalitatea articolului 336 alineatul (2) din Codul penal. Fapta de a conduce un vehicul sub influența substanțelor psihoactive rămâne o infracțiune de pericol, iar absența unui prag minim de concentrație este justificată de complexitatea și diversitatea acestor substanțe, precum și de necesitatea stringentă de a proteja siguranța circulației pe drumurile publice. Această decizie subliniază responsabilitatea fiecărui conducător auto de a nu pune în pericol viața și integritatea celorlalți participanți la trafic prin ignorarea efectelor potențiale ale consumului de substanțe psihoactive.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 86 din 3 februarie 2026.