CCR: Diferențe salariale și zile libere pentru părinți

Curtea Constituțională a României a publicat recent două decizii importante care clarifică limitele principiului egalității în fața legii. Prima decizie vizează diferențele salariale dintre polițiștii detașați la diferite structuri ale Ministerului Public, iar a doua analizează excluderea anumitor categorii de angajați de la beneficiul zilelor libere acordate părinților în timpul pandemiei.

Decizia CCR nr. 375/2025: Salarizarea polițiștilor detașați

Curtea a analizat o excepție de neconstituționalitate ridicată de un ofițer de poliție judiciară detașat în cadrul Serviciului tehnic al Parchetului General. Acesta a susținut că este discriminat salarial în comparație cu ofițerii detașați la Serviciul tehnic al DIICOT, care, deși desfășoară activități similare de supraveghere tehnică, beneficiază de drepturi salariale superioare.

Autorul excepției a argumentat că ambele categorii de personal se află în situații identice, fiind detașate în baza aceluiași act normativ (OUG nr. 6/2016) pentru a îndeplini aceleași sarcini, cu riscuri similare. Diferența de salarizare, în opinia sa, nu avea o justificare obiectivă și rezonabilă.

Raționamentul Curții Constituționale

CCR a respins excepția ca neîntemeiată, stabilind că diferența de tratament salarial este justificată. Curtea a subliniat că legiuitorul dispune de o marjă largă de apreciere în stabilirea politicilor salariale, iar instanța constituțională nu poate interveni decât dacă aceste politici devin arbitrare.

În acest caz, diferențierea a fost considerată rezonabilă din următoarele motive:

• Natura specializată a DIICOT: Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este o structură distinctă în cadrul Ministerului Public, cu o competență exclusivă și specializată în investigarea infracțiunilor cu un grad ridicat de periculozitate.
• Justificarea obiectivă: Constituirea unei structuri specializate precum DIICOT a fost o decizie a statului bazată pe necesitatea combaterii unor fenomene infracționale complexe. Prin urmare, statul are dreptul de a reglementa în mod diferențiat și regimul salarial al personalului din această structură.

Statul a apreciat că există suficiente elemente care să facă necesară constituirea unei direcții distincte în cadrul Ministerului Public și, ca atare, nu există niciun motiv pentru a i se interzice să reglementeze nuanțat, diferențiat, și la nivel salarial, personalul din această structură specializată.

Curtea a concluzionat că opțiunea legiuitorului de a acorda un regim salarial diferit pentru personalul DIICOT nu încalcă principiul egalității prevăzut de art. 16 din Constituție.

Decizia CCR nr. 377/2025: Zile libere pentru părinți în pandemie

A doua decizie analizată se referă la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020, adoptată în contextul pandemiei de SARS-CoV-2. Actul normativ a exclus anumite categorii de personal de la aplicarea Legii nr. 19/2020, care acorda zile libere părinților pentru supravegherea copiilor în perioada închiderii școlilor.

Categoriile exceptate includeau angajații din sistemul național de apărare, penitenciare, unități sanitare publice și alte sectoare considerate esențiale. Autorul excepției a susținut că această excludere este discriminatorie și încalcă dreptul la viață privată.

Raționamentul Curții Constituționale

Și în acest caz, Curtea a respins excepția ca neîntemeiată. Judecătorii au considerat că tratamentul diferențiat a fost justificat de un obiectiv legitim și a fost proporțional cu scopul urmărit.

Argumentele principale ale Curții au fost:

• Contextul extraordinar: Măsurile au fost luate într-o situație excepțională (pandemia), care a impus soluții rapide pentru a asigura funcționarea neîntreruptă a serviciilor publice vitale.
• Natura activității: Angajații din sectoarele exceptate desfășoară activități esențiale care, prin natura lor, nu permit întreruperi. Obiectivul statului de a asigura continuitatea acestor servicii a fost legitim.
• Măsuri compensatorii: Statul a demonstrat bună-credință prin faptul că a oferit o compensație pentru excluderea de la beneficiul zilelor libere. Angajații vizați au primit o majorare salarială echivalentă cu indemnizația acordată celorlalți părinți.

Curtea a apreciat că această compensație financiară a fost o măsură rezonabilă pentru a echilibra interesele, demonstrând că decizia statului nu a fost arbitrară.

Impactul practic al deciziilor

Ambele decizii consolidează ideea că nu orice diferență de tratament legislativ reprezintă o discriminare neconstituțională. Pentru ca o măsură să fie considerată validă, trebuie să existe o justificare obiectivă și rezonabilă, iar mijloacele folosite trebuie să fie proporționale cu scopul urmărit.

Decizia nr. 375/2025 confirmă dreptul statului de a stabili politici salariale diferite pentru structurile specializate, recunoscând complexitatea și specificul activității acestora. Decizia nr. 377/2025 validează capacitatea Guvernului de a lua măsuri adaptate în situații de criză, diferențiind între categorii de angajați în funcție de importanța strategică a activității lor, cu condiția oferirii unor compensații echitabile.

De când sunt obligatorii deciziile

Conform Constituției și Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, deciziile Curții sunt definitive și general obligatorii de la data publicării lor în Monitorul Oficial.

Prin urmare, ambele decizii, nr. 375/2025 și nr. 377/2025, au devenit obligatorii începând cu data de 20 februarie 2026.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 136 din 20 februarie 2026.