CCR a declarat neconstituțională modificarea legii fondului funciar privind titlurile de proprietate pentru terenurile aferente construcțiilor

Curtea Constituțională a României a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României cu privire la legea care viza simplificarea procedurii de obținere a titlurilor de proprietate pentru terenurile aferente construcțiilor fostelor întreprinderi de stat sau cooperative. Decizia nr. 345 din 1 iulie 2025 stabilește că actul normativ încalcă principii fundamentale precum bicameralismul și regimul proprietății publice, ceea ce oprește intrarea în vigoare a acestor modificări la Legea nr. 18/1991.

Contextul modificărilor propuse la Legea fondului funciar

Legea criticată viza modificarea art. 24 alin. (3) din Legea nr. 18/1991. Scopul declarat era extinderea categoriilor de persoane care pot solicita emiterea titlului de proprietate pentru terenurile de tip curți-construcții. Propunerea includea proprietarii construcțiilor edificate de fostele întreprinderi agricole de stat, societăți comerciale cu capital de stat, stațiuni de mașini agricole sau alte entități cooperatiste.

De asemenea, Camera Deputaților a introdus în faza finală a procesului legislativ o limită de maximum 2 hectare pentru aceste suprafețe și un termen de 6 luni pentru depunerea cererilor. Aceste adăugiri au reprezentat unul dintre motivele principale pentru care Curtea a invalidat legea.

De ce a fost declarată legea neconstituțională

Curtea Constituțională a identificat mai multe vicii majore care afectează legalitatea actului normativ, atât din punct de vedere procedural, cât și pe fondul reglementărilor.

Încălcarea principiului bicameralismului

Conform deciziei, forma legii adoptată de Camera Deputaților era semnificativ diferită de cea care a trecut tacit prin Senat. Introducerea condiției de suprafață de maximum 2 hectare și a termenului de decădere de 6 luni pentru depunerea cererilor a reprezentat o modificare substanțială a filosofiei proiectului inițial. Deoarece Senatul nu a avut ocazia să dezbată aceste elemente noi, a fost încălcat rolul său de primă cameră sesizată, afectând fluxul constituțional de legiferare.

Afectarea regimului proprietății publice și a autonomiei locale

Un aspect critic semnalat de judecători vizează terenurile care fac parte din domeniul public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale. Legea propunea un transfer automat de proprietate către persoanele private, la cerere, fără a respecta procedurile legale de dezafectare.

• Lipsa acordului autorităților locale: Emiterea titlurilor de proprietate de către comisiile județene fără acordul consiliilor locale încalcă principiul autonomiei locale.
• Trecerea din domeniul public în privat: Un bun nu poate fi transferat în proprietate privată cât timp face parte din domeniul public. Este necesară o hotărâre prealabilă de trecere în domeniul privat, operațiune pe care legea o ignora.
• Lipsa garanțiilor: Transferul gratuit al unor active din patrimoniul statului către entități private fără a impune condiții de utilizare sau obiective de interes economic a fost considerat o diminuare nejustificată a patrimoniului public.

Lipsa de claritate și precizie legislativă

Curtea a reținut că anumite sintagme folosite în text, precum alte foste entități cooperatiste indiferent de denumirea acestora, sunt imprecise. Această lipsă de claritate poate genera interpretări arbitrare și aplicări neunitare ale legii, ceea ce contravine standardelor de calitate a legislației impuse de Constituție.

Când este obligatorie această decizie

Decizia Curții Constituționale nr. 345/2025 este definitivă și general obligatorie. Aceasta produce efecte juridice de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

Data intrării în vigoare: 11 februarie 2026.

Efectul imediat este că legea declarată neconstituțională nu va fi trimisă la promulgare și nu va produce efecte juridice. Parlamentul are obligația de a pune de acord prevederile neconstituționale cu decizia Curții, dacă dorește să reia procesul legislativ pentru acest proiect.

Impactul asupra proprietarilor de construcții

Persoanele care sperau să obțină titluri de proprietate în baza acestor noi prevederi trebuie să știe că procedura rămâne guvernată de legislația actuală, fără extinderile propuse prin actul invalidat. Cererile bazate strict pe modificările aduse prin legea declarată neconstituțională nu vor putea fi procesate de comisiile de fond funciar.

Rămân în vigoare dispozițiile actuale ale art. 24 din Legea nr. 18/1991, care permit reconstituirea dreptului de proprietate doar în condițiile limitative deja stabilite, fără noile categorii de beneficiari sau limitele de suprafață care fuseseră propuse.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 113 din 11 februarie 2026.