CCR: Calculul despăgubirilor la expropriere este constituțional

Curtea Constituțională a României a reconfirmat că modul de calcul al despăgubirilor în procedurile de expropriere pentru cauză de utilitate publică, bazat pe grilele notariale, este constituțional. Decizia subliniază că etapa judiciară oferă garanții suficiente pentru stabilirea unei despăgubiri drepte, care poate depăși valorile din expertizele notarilor.

Contextul deciziei: Legea exproprierii sub lupă

Procedura de expropriere pentru proiecte de interes național, județean sau local, reglementată de Legea nr. 255/2010, a generat numeroase controverse, în special în privința cuantumului despăgubirilor. Mai mulți proprietari expropriați au contestat constituționalitatea unor articole din lege, considerând că acestea limitează nejustificat valoarea compensației primite.

Excepția de neconstituționalitate analizată în Decizia nr. 359/2025 a vizat articolele 5, 11 și 22 din Legea nr. 255/2010. Critica principală se referea la faptul că legea obligă expropriatorul, experții și instanța să se raporteze la expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici. Potrivit autorilor excepției, aceste grile notariale reflectă valori minime, stabilite pe baza tranzacțiilor din anul anterior, și nu valoarea reală, de piață, a imobilului la momentul transferului de proprietate.

Această metodologie, susțineau contestatarii, creează o inegalitate față de proprietarii expropriați sub regimul legii generale (Legea nr. 33/1994), unde despăgubirea se stabilește explicit la valoarea reală a imobilului și include prejudiciul cauzat.

Argumentele Curții Constituționale

Curtea a respins excepția ca neîntemeiată, menținându-și jurisprudența anterioară în materie. Judecătorii constituționali au reamintit că procedura de stabilire a despăgubirilor se desfășoară în două etape distincte, care împreună asigură respectarea dreptului la o dreaptă și prealabilă despăgubire, garantat de Constituție.

Etapa administrativă și etapa judiciară

Prima etapă este cea administrativă, în care expropriatorul (statul sau autoritatea locală) estimează o sumă pentru despăgubire. Această estimare se bazează, într-adevăr, pe un raport de evaluare care are în vedere grilele notariale. Aceasta este însă doar o valoare inițială, menită să declanșeze procedura.

A doua etapă, cea judiciară, este esențială și funcționează ca o garanție fundamentală pentru proprietar. Dacă persoana expropriată nu este mulțumită de suma propusă, se poate adresa instanței de judecată. În această fază, regulile se schimbă semnificativ.

Rolul decisiv al instanței și al Deciziei ÎCCJ nr. 78/2021

CCR subliniază că instanța de judecată nu este un simplu spectator care aplică mecanic grilele notariale. Dimpotrivă, rolul său este să stabilească o despăgubire justă, care să acopere integral pierderea suferită de proprietar.

În acest sens, Curtea Constituțională invocă un reper juridic important: Decizia nr. 78 din 15 noiembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept). Prin această decizie, instanța supremă a clarificat modul de interpretare a legii:

„[...] în etapa judiciară a procedurii de expropriere, dispozițiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 se interpretează extensiv, în sensul că la determinarea cuantumului despăgubirilor se ține seama atât de expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate, cât și de criteriile legale prevăzute de dispozițiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 [...]”

Practic, ÎCCJ a stabilit că instanțele trebuie să ia în considerare, pe lângă grilele notariale, și prețul cu care se vând în mod obișnuit imobile similare în zona respectivă, precum și daunele suferite de proprietar. Această interpretare, validată acum de CCR, împiedică stabilirea unei despăgubiri uniforme și nerealiste, care ar ignora particularitățile fiecărui imobil (localizare, utilități, acces, etc.).

De când este obligatorie decizia?

Potrivit Constituției, deciziile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii de la data publicării lor în Monitorul Oficial. Prin urmare, Decizia CCR nr. 359/2025 produce efecte juridice începând cu data de 23 februarie 2026.

Ce înseamnă decizia pentru proprietarii expropriați?

Această hotărâre consolidează drepturile proprietarilor în fața instanțelor de judecată. Concret, orice persoană nemulțumită de oferta de despăgubire primită de la stat are următoarele pârghii:

• Dreptul de a contesta în instanță: Oferta inițială bazată pe grilele notariale nu este finală. Proprietarii pot deschide acțiune în justiție pentru a solicita o sumă corectă.
• Administrarea de probe: În cadrul procesului, pot solicita expertize judiciare care să determine valoarea reală de circulație a imobilului, luând în calcul toate caracteristicile acestuia.
• Obligația instanței de a calcula o despăgubire justă: Judecătorii sunt obligați să analizeze toate probele și să stabilească o despăgubire care să acopere nu doar valoarea de piață a bunului, ci și eventualele prejudicii cauzate de expropriere.

Concluzii

Decizia CCR nr. 359/2025 reiterează că mecanismul de despăgubire prevăzut de Legea nr. 255/2010 este constituțional tocmai pentru că etapa judiciară oferă un mecanism de corecție eficient. Raportarea la grilele notariale în faza administrativă este doar un punct de plecare, iar garanția unei despăgubiri drepte este asigurată de posibilitatea proprietarului de a se adresa instanței, unde valoarea reală de piață a imobilului devine criteriul determinant.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 140 din 23 februarie 2026.