Decizia ICCJ privind calculul sporurilor pentru funcționarii publici

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție privind calculul sporurilor pentru funcționarii publici. Instanța a considerat că nu există o dificultate reală de interpretare

Monitorul Oficial a publicat recent o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție care clarifică modul în care instanțele judecătorești trebuie să aplice prevederile referitoare la sesizarea pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. Această interpretare vizează direct aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și stabilește limitele obligației judecătorilor de a solicita intervenția instanței supreme în procesele aflate pe rol.

Contextul juridic al deciziei și rolul instanței supreme

Sistemul juridic din România utilizează mecanismul hotărârii prealabile pentru a asigura o interpretare unitară a legii. Atunci când o instanță de judecată investită cu soluționarea unei cauze consideră că o normă juridică este neclară sau poate genera interpretări diferite, aceasta are posibilitatea de a solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție o dezlegare oficială. Această procedură previne apariția unor soluții contradictorii în dosare similare, asigurând predictibilitatea actului de justiție pentru cetățeni și companii.

Decizia nr. 1/26.01.2026 publicată în numărul 115 al Monitorului Oficial analizează în mod specific articolul 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. Această ordonanță a fost emisă pentru a reglementa anumite aspecte procedurale în materii specializate. Discuția juridică a pornit de la întrebarea dacă instanțele sunt obligate să declanșeze acest mecanism ori de câte ori întâlnesc o problemă de drept care nu a mai fost tranșată anterior de instanța supremă.

Problema de drept a fost ridicată de Tribunalul Iași într-un dosar în care un consilier juridic din cadrul unei Instituții a Prefectului a solicitat recalcularea elementelor salariale. Reclamanta a susținut că, începând cu data de 1 iunie 2023, odată cu intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2023, modalitatea de calcul a sporurilor trebuie modificată. Solicitarea viza în mod specific sporul de 8% pentru informații clasificate drept secret de serviciu și sporul de 10% pentru condiții vătămătoare.

Argumentația funcționarului public s-a bazat pe ideea că aplicarea etapizată a Legii-cadru nr. 153/2017 a încetat la acea dată. Deoarece salariile de bază au fost aduse la nivelul grilei stabilite pentru anul 2022, reclamanta a considerat că toate sporurile exprimate în procente trebuie să se raporteze direct la acest nou salariu de bază actualizat. Această perspectivă ar fi generat o creștere a veniturilor brute pentru o mare parte din personalul plătit din fonduri publice, deoarece baza de calcul ar fi fost semnificativ mai mare decât cea utilizată anterior.

De ce a respins Înalta Curte sesizarea Tribunalului Iași

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a analizat cererea prin prisma condițiilor de admisibilitate prevăzute de legislația procesual civilă și de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. Instanța a decis că sesizarea este inadmisibilă, deoarece problema de drept nu prezintă o dificultate reală de interpretare. Judecătorii au subliniat că textele de lege sunt clare și nu necesită o intervenție suplimentară pentru lămurirea sensului lor.

Un alt motiv pentru respingere a fost existența unei jurisprudențe anterioare consistente. Instanța supremă a arătat că a oferit deja repere clare prin decizii pronunțate în anii precedenți, precum Decizia nr. 52/2024 și Decizia nr. 104/2024. Aceste hotărâri au stabilit că, deși salariile de bază au crescut până la nivelul din 2022, sporurile și alte elemente ale salariului brut au rămas plafonate prin legile anuale de salarizare. Acestea se raportează în continuare la nivelul lunii decembrie a anului precedent, conform voinței exprimate de legiuitor în actele normative succesive.

Regulile de plafonare a sporurilor în perioada 2018 și 2026

Analiza instanței a reafirmat distincția dintre conceptul de salariu de bază și cel de salariu lunar. Salariul de bază reprezintă suma fixă prevăzută în grila de salarizare, în timp ce salariul lunar include și sporurile, indemnizațiile sau alte adaosuri. Plafonarea sporurilor a fost o măsură constantă în legislația fiscal, bugetară din ultimii ani. Aceasta a fost implementată prin mai multe ordonanțe de urgență, printre care OUG nr. 114/2018, OUG nr. 1/2020, OUG nr. 168/2022 și OUG nr. 115/2023.

Conform acestor acte normative, cuantumul sporurilor se menține la nivelul acordat pentru luna decembrie a anului anterior, dacă angajatul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și ocupă aceeași funcție. Această regulă de înghețare a valorii nominale a sporurilor prevalează asupra regulii generale de calcul procentual din Legea-cadru nr. 153/2017. Astfel, chiar dacă procentul de 8% sau 10% este menționat în lege, el nu se aplică la salariul de bază din 2022, ci rezultatul calculului este limitat la suma fixă primită anterior.

Concluzie:

Instanța a subliniat că această interpretare respectă voința legiuitorului de a controla cheltuielile de personal în sectorul public. Deși există o ușoară divergență de opinii la nivelul unor tribunale, jurisprudența majoritară și poziția Înaltei Curți confirmă că plafonarea este independentă de atingerea pragului salarial din grila de referință.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 115 din 12 februarie 2026.