ÎCCJ analizează interpretarea diurnei pentru personalul militar român în misiuni internaționale

Monitorul Oficial, Partea I, nr. 21 din 14 ianuarie 2026, publică o sesizare importantă a Tribunalului Buzău către Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Această sesizare vizează clarificarea unor chestiuni de drept privind modalitatea de aplicare a definiției termenului de „diurnă” pentru personalul militar participant la misiuni internaționale. Decizia ÎCCJ, așteptată în urma acestei sesizări, va avea un impact semnificativ asupra drepturilor financiare ale militarilor români și asupra soluționării numeroaselor litigii aflate pe rolul instanțelor.

Contextul legislativ complex și jurisprudența divergentă au generat incertitudini în ceea ce privește calculul și plata diurnei cuvenite personalului militar român detașat în misiuni și operații în afara teritoriului național. Numeroase procese au fost inițiate de militari care solicită echivalentul în lei al drepturilor pecuniare, inclusiv diurna, cazarea, hrana și sumele pentru facilitarea legăturii cu familia și recreere, reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004.

O Chestiune de Drept cu Impact Major pentru Personalul Militar

Sesizarea formulată de Tribunalul Buzău, Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.267/114/2020*, evidențiază necesitatea unei interpretări unitare din partea instanței supreme. Procesul inițial a vizat obligarea Inspectoratului General al Jandarmeriei Române și a Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei la plata acestor drepturi pentru participarea la misiuni precum UNMIK și EULEX în Kosovo.

Instanța de trimitere a subliniat că obiectul procesului se încadrează în domeniul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care stabilește măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Lămurirea chestiunilor de drept este considerată esențială pentru soluționarea pe fond a cauzei, având în vedere existența unor acorduri tehnice încheiate pentru misiunile respective.

Întrebările Adresate Înaltei Curți de Casație și Justiție

Tribunalul Buzău a adresat Înaltei Curți de Casație și Justiție două chestiuni de drept fundamentale, a căror dezlegare va aduce claritate în aplicarea legii.

Interpretarea Noțiunii de „Diurnă” și Acordurile Tehnice

Prima întrebare se referă la modalitatea de aplicare a definiției termenului de „diurnă”, stabilită de ÎCCJ prin Decizia nr. 24 din 14 noiembrie 2022, în contextul misiunilor internaționale pentru care s-au încheiat acorduri tehnice specifice. Se dorește clarificarea dacă această definiție se aplică direct, de drept, sau dacă impune o aplicare de fapt, care necesită lămurirea clauzelor acordurilor tehnice de către părțile semnatare, chiar dacă acestea nu sunt părți în litigiile deduse judecății.

Acest aspect este strâns legat de prevederile legale care guvernează participarea forțelor armate la misiuni externe:

• Legea nr. 42/2004 privind participarea forțelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român (art. 3 și art. 10), care prevede că forțele armate participă la misiuni conform obligațiilor asumate de România prin tratate și acorduri internaționale, iar structurile de specialitate încheie înțelegeri/acorduri tehnice.
• Legea nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român (art. 3 și art. 10), cu prevederi similare privind cadrul legal și încheierea înțelegerilor tehnice.

Caracterul Obligatoriu al Lămuririi Clauzelor

A doua chestiune de drept vizează caracterul facultativ sau obligatoriu pentru instanțe al lămuririi clauzelor acordurilor tehnice, prin raportare la considerentele Deciziei nr. 24 din 14 noiembrie 2022 a ÎCCJ sau la articolele 1.266-1.269 din Codul civil. Aceasta este o problemă complexă, mai ales în contextul în care părțile semnatare ale acordului tehnic nu au calitate procesuală în litigiile respective, iar anumite acorduri tehnice, cum ar fi cel aferent misiunii EULEX din Kosovo (pct. 6 alin. 3), interzic intervenția instanțelor naționale sau internaționale pentru interpretarea clauzelor.

Dispozițiile invocate de autorul sesizării includ:

• Codul civil (art. 1.266-1.269), care reglementează interpretarea contractelor după voința concordantă a părților, ținând cont de scopul contractului, negocieri, practici și comportamentul ulterior. Clauzele se interpretează unele prin altele, iar cele îndoielnice se interpretează în sensul care se potrivește cel mai bine naturii și obiectului contractului.
• Codul de procedură civilă (art. 309 alin. 4 pct. 6), care permite proba cu martori pentru lămurirea clauzelor actului juridic, chiar și atunci când legea cere forma scrisă pentru dovedirea actului.

Cadrul Normativ și Jurisprudența Anterioară

Litigiile privind diurna au la bază în principal prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice și a drepturilor de diurnă, cazare și hrană cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român. Aceasta stabilește cuantumul diurnei în valută (40 de dolari SUA/zi pentru ofițeri și 35 de dolari SUA/zi pentru alte categorii de personal) și sumele pentru facilitarea legăturii cu familia și recreere (1 dolar SUA/zi).

Ulterior, Hotărârea Guvernului nr. S-639/2008 a modificat aceste cuantumuri, stabilind diurna la 45 de euro/zi pentru ofițeri și 35 de euro/zi pentru alte categorii de personal, iar suma pentru facilitarea legăturii cu familia și recreere la 1 euro/zi.

Jurisprudența ÎCCJ a abordat deja aspecte conexe:

• Decizia nr. 38 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 27 septembrie 2021, a respins ca inadmisibilă o sesizare privind interpretarea acelorași articole din HG 1.086/2004, în sensul dacă drepturile bănești trebuie acordate necondiționat de plata acelorași drepturi de către organizațiile internaționale.
• Decizia nr. 24 din 14 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 30 ianuarie 2023, a stabilit o interpretare unitară a dispozițiilor art. 1 alin. (1) din HG 1.086/2004, oferind o definiție a termenului de „diurnă”. Această decizie este acum punctul de referință pentru noua sesizare.

Implicațiile unei Viitoare Decizii

O decizie clarificatoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție este așteptată cu interes de către personalul militar, instituțiile implicate și instanțele de judecată. Aceasta ar putea aduce o soluție unitară pentru miile de dosare aflate pe rol, eliminând incertitudinile juridice și asigurând o aplicare consecventă a legii. Clarificarea modalității de interpretare a diurnei, în raport cu acordurile tehnice internaționale, va contribui la stabilirea corectă a drepturilor financiare ale militarilor și la evitarea unor eventuale duble plăți sau, dimpotrivă, a unor refuzuri nejustificate de plată.

De asemenea, o astfel de decizie va oferi un cadru predictibil pentru Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne, în gestionarea bugetelor și a resurselor umane implicate în misiuni internaționale.

Când intră în vigoare publicarea sesizării

Prezenta sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, împreună cu detaliile contextului și ale întrebărilor adresate, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 14 ianuarie 2026. Este important de precizat că această publicație reprezintă demararea oficială a procesului de dezlegare a chestiunilor de drept. Decizia finală a ÎCCJ, în urma acestei sesizări, va fi pronunțată ulterior și publicată într-un număr viitor al Monitorului Oficial, moment din care va deveni obligatorie pentru toate instanțele.

Așadar, deși efectele juridice directe ale unei noi decizii ÎCCJ sunt încă în așteptare, publicarea acestei sesizări marchează un pas important către o mai mare claritate în aplicarea legii pentru personalul militar român.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 21 din 14 ianuarie 2026.