Decizie ÎCCJ: Clarificări privind ajutoarele la trecerea în rezervă pentru militari și polițiști

Monitorul Oficial nr. 50 din 22 ianuarie 2026 aduce o decizie importantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), care vizează o chestiune de drept intens dezbătută: statutul ajutoarelor acordate militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special la trecerea în rezervă. Prin Decizia nr. 402 din 17 noiembrie 2025, ÎCCJ clarifică dacă suspendarea exercițiului acestui drept mai acționează și în prezent, după abrogarea Legii-cadru nr. 284/2010.

Contextul juridic: Un drept suspendat și o lege abrogată

Problema ajutoarelor la trecerea în rezervă sau direct în retragere a personalului militar, a polițiștilor și a funcționarilor publici cu statut special a generat numeroase litigii în instanțele din România. Dreptul la aceste ajutoare era prevăzut de art. 20 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Conform acestui articol, personalul beneficia de un ajutor stabilit în raport cu vechimea efectivă și solda/salariul funcției de bază, variind de la 3 la 20 de solde/salarii, în funcție de vechime. De asemenea, erau prevăzute ajutoare suplimentare pentru cei trecuți în rezervă înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare.

De-a lungul timpului, exercițiul acestui drept a fost suspendat prin diverse acte normative anuale. Situația s-a complicat și mai mult la data de 1 iulie 2017, când Legea-cadru nr. 284/2010 a fost abrogată prin art. 44 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Istoricul legislativ și jurisprudența anterioară

Înainte de Decizia nr. 402/2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a emis mai multe hotărâri care au încercat să clarifice aspecte ale acestei chestiuni:

• Decizia nr. 16 din 8 iunie 2015 a stabilit că actele normative anuale vizau exercițiul dreptului la ajutoare, nu existența acestuia, care rămânea suspendat.
• Decizia nr. 5 din 5 martie 2018 (RIL) a statuat că acțiunile formulate în perioada de suspendare erau prematur formulate.
• Decizia nr. 20 din 20 mai 2019 a respins o sesizare privind modalitatea în care ajutoarele mai puteau fi considerate suspendate după abrogarea Legii-cadru nr. 284/2010.

Aceste decizii au lăsat loc unor interpretări divergente în practică, instanțele pronunțând soluții variate, de la respingerea acțiunilor ca premature la respingerea pe fond, după abrogarea legii.

Ce a stabilit ÎCCJ prin Decizia nr. 402/2025

Sesizarea adresată Înaltei Curți de către Tribunalul Ilfov, Secția civilă, a urmărit să obțină o hotărâre prealabilă cu privire la următoarea chestiune de drept: "Dacă suspendarea exercițiului dreptului militarilor/polițiștilor/funcționarilor publici cu statut special prevăzut de art. 20 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, acționează și în prezent sau a încetat la data abrogării acestui act normativ?"

Instanța de trimitere a opinat că, de la momentul abrogării Legii-cadru nr. 284/2010, a dispărut temeiul juridic în baza căruia reclamanții aveau dreptul de a solicita acordarea ajutoarelor la ieșirea la pensie. Această opinie a fost fundamentată și pe considerentele Deciziei nr. 22 din 20 mai 2024 a ÎCCJ, chiar dacă acea decizie viza o altă categorie de funcționari.

Interpretarea cheie a instanței supreme

Deși textul integral al Deciziei nr. 402/2025 nu este complet disponibil în fragmentul oferit, din contextul sesizării și al opiniilor judecătorilor-raportori, se deduce că ÎCCJ a avut de ales între două interpretări posibile:

• Menținerea ideii de "suspendare" a dreptului chiar și după abrogarea legii care îl instituia, ceea ce ar însemna că dreptul ar putea fi reactivat la un moment dat.
• Constatarea că abrogarea legii a dus la dispariția temeiului juridic al dreptului, făcând astfel imposibilă o eventuală reactivare sau acordare ulterioară.

Ținând cont de opinia instanței de trimitere și de precedentele jurisprudențiale citate, este probabil ca ÎCCJ să fi confirmat că, odată cu abrogarea Legii-cadru nr. 284/2010 la 1 iulie 2017, a încetat și temeiul legal pentru acordarea ajutoarelor prevăzute de art. 20 din anexa nr. VII a acestei legi. Aceasta ar însemna că dreptul la aceste ajutoare nu mai este doar "suspendat", ci a dispărut din ordinea juridică pentru cazurile ulterioare abrogării, sau chiar pentru cele anterioare, dacă nu au fost deja acordate.

Implicații practice pentru militari, polițiști și funcționari publici cu statut special

Această decizie are implicații majore pentru mii de foști militari, polițiști și funcționari publici cu statut special care au fost trecuți în rezervă sau în retragere în perioada 1 ianuarie 2011 – 30 iunie 2017 și care au sperat la acordarea acestor ajutoare. Dacă interpretarea bazată pe abrogarea legii se confirmă, acțiunile în instanță având ca obiect solicitarea acestor ajutoare ar putea fi respinse pe fond, nu doar ca premature. Este recomandat ca persoanele vizate să consulte un specialist în drept pentru o evaluare a situației lor individuale, având în vedere specificul fiecărui caz și eventualele excepții sau particularități.

Când intră în vigoare Decizia ÎCCJ

Deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru dezlegarea unor chestiuni de drept devin obligatorii de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I. Astfel, Decizia nr. 402 din 17 noiembrie 2025 intră în vigoare la data de 22 ianuarie 2026, data publicării sale în Monitorul Oficial nr. 50.

Clarificarea adusă de ÎCCJ prin Decizia nr. 402/2025 reprezintă un reper important în jurisprudența românească, oferind o interpretare unitară asupra unui drept complex și contestat. Aceasta contribuie la stabilitatea și previzibilitatea sistemului juridic, chiar dacă poate avea un impact negativ pentru o parte a personalului vizat. Rămâne de văzut cum va fi aplicată această decizie în practică și dacă vor apărea noi inițiative legislative în acest domeniu.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 50 din 22 ianuarie 2026.