Decizie Curte Constituțională: Calculul Pensiei de Întreținere pentru Copii Rămâne la Aprecierea Instanței

Curtea Constituțională a României a decis să respingă, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 529 alin. (1) și (2) din Codul civil. Această hotărâre, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 33 din 19 ianuarie 2026, reconfirmă cadrul legal existent pentru stabilirea pensiei de întreținere pentru copii, lăsând la latitudinea instanțelor de judecată aprecierea concretă a nevoilor copilului și a mijloacelor părintelui obligat la plată.

Contextul Deciziei Curții Constituționale

Decizia nr. 485 din 17 octombrie 2024 a Curții Constituționale a fost pronunțată în urma unei excepții de neconstituționalitate ridicate de un cetățean într-un dosar civil. Obiectul contestației l-au reprezentat prevederile art. 529 alin. (1) și (2) din Codul civil, care reglementează modul de stabilire a obligației de întreținere.

Articolul 529 din Codul civil prevede:

• Alin. (1): „Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.”
• Alin. (2): „Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.”

Argumentele Autorului Excepției de Neconstituționalitate

Autorul excepției a susținut că aceste dispoziții legale ar fi neconstituționale, încălcând principii fundamentale precum statul de drept, principiul legalității și accesul liber la justiție. Principalele sale argumente au vizat:

• Lipsa criteriilor de cuantificare: Articolul 529 alin. (1) nu ar prevedea criterii clare pentru cuantificarea nevoilor copilului care solicită întreținerea și a mijloacelor părintelui obligat la plată.
• Lipsa treptelor de venit: Articolul 529 alin. (2) nu ar detalia treptele de venit care ar trebui să se succeadă până la limita maximă de o pătrime din venitul net al părintelui, în cazul unui singur copil. Autorul a considerat că această lipsă ar duce la o aplicare arbitrară și la impunerea unor sarcini excesive, cum ar fi obligarea la plata cuantumului maxim fără o justificare adecvată a nevoilor beneficiarului.

În esență, solicitarea autorului viza completarea textului legal cu reglementări mai detaliate privind modul de stabilire a pensiei de întreținere.

Poziția Judecătoriei Buftea și a Ministerului Public

Judecătoria Buftea, instanța care a sesizat Curtea Constituțională, a apreciat excepția ca fiind neîntemeiată. S-a considerat că normele constituționale invocate nu impun criterii absolut determinate pentru cuantificarea nevoilor și mijloacelor, deoarece normele legale se caracterizează printr-un grad de abstractizare necesar pentru a acoperi o multitudine de situații concrete. De asemenea, s-a subliniat că utilizarea unui criteriu de proporționalitate între nevoile minorului și mijloacele părintelui nu ridică probleme de înțelegere sau aplicare previzibilă, iar judecătorul nu are o marjă discreționară, întrucât întinderea obligației este limitată obiectiv prin lege.

Reprezentantul Ministerului Public a solicitat, de asemenea, respingerea excepției, argumentând că textele criticate sunt suficient de clare și că o normă legală nu trebuie să fie redactată în raport cu particularitățile unei singure cauze.

Soluția Curții Constituționale și Motivarea Acesteia

Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă. Argumentația Curții s-a bazat pe jurisprudența sa anterioară, conform căreia Curtea nu este competentă să soluționeze excepții de neconstituționalitate care vizează lacune legislative sau reglementări considerate incomplete ori nesatisfăcător redactate.

Curtea a reținut că, prin criticile formulate, autorul excepției a urmărit, de fapt, completarea textului legal criticat, în sensul reglementării exprese a unor aspecte pe care le-a semnalat. Or, o astfel de intervenție ar presupune o imixtiune în activitatea de legiferare, care nu intră în atribuțiile Curții Constituționale, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Decizia Curții subliniază că omisiunile legislative care nu generează un viciu de neconstituționalitate al reglementării nu pot fi remediate de către Curte. Rolul acesteia este de a verifica conformitatea legilor cu Constituția, nu de a le completa sau modifica.

Când intră în vigoare decizia

Decizia Curții Constituționale nr. 485 din 17 octombrie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din data de 19 ianuarie 2026. Conform legislației în vigoare, deciziile Curții Constituționale devin general obligatorii de la data publicării lor în Monitorul Oficial, deci de la 19 ianuarie 2026.

Implicații practice pentru stabilirea pensiei de întreținere

Această decizie reconfirmă faptul că stabilirea pensiei de întreținere rămâne un proces care necesită o analiză individualizată a fiecărui caz de către instanțele de judecată. Judecătorii vor continua să aprecieze, în funcție de probele administrate, atât nevoile reale ale copilului (legate de educație, sănătate, hrană, îmbrăcăminte, locuință) cât și mijloacele financiare ale părintelui obligat la plată (venituri, proprietăți, alte obligații).

Limitele maxime prevăzute de art. 529 alin. (2) din Codul civil — o pătrime din venitul lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii — rămân în vigoare ca plafoane superioare, instanța putând stabili o sumă inferioară acestor limite, în funcție de situația concretă.

Părinții implicați în litigii privind pensia de întreținere trebuie să prezinte dovezi concludente privind atât cheltuielile necesare pentru creșterea și educarea copilului, cât și veniturile și posibilitățile financiare ale părintelui debitor. Principiul proporționalității este cel care ghidează în continuare decizia instanței, asigurând un echilibru între interesele copilului și capacitatea de plată a părintelui.

Concluzie

Decizia Curții Constituționale consolidează prevederile existente din Codul civil referitoare la pensia de întreținere. Aceasta subliniază autonomia instanțelor de judecată în aprecierea situațiilor concrete și confirmă că legea oferă un cadru suficient de clar pentru determinarea obligației de întreținere, fără a necesita o detaliere suplimentară a criteriilor de cuantificare sau a treptelor de venit. Astfel, judecătorii vor continua să aplice principiile de proporționalitate și echitate, în limitele stabilite de lege, pentru a asigura sprijinul necesar minorilor.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 33 din 19 ianuarie 2026.