Decizia ÎCCJ nr. 405/2025: Inadmisibilitatea unei sesizări privind salarizarea personalului din penitenciare

Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat Decizia nr. 405 din 17 noiembrie 2025, publicată recent în Monitorul Oficial. Această decizie vizează o chestiune procedurală importantă în contextul litigiilor de muncă, declarând inadmisibilă o sesizare pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile referitoare la egalizarea salariilor funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare. Hotărârea subliniază rigoarea aplicării condițiilor de admisibilitate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, un act normativ special pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului bugetar.

Contextul legal și chestiunea de drept

Cazul a pornit de la o sesizare formulată de Curtea de Apel Constanța, Secția de contencios administrativ și fiscal, într-un dosar care implica recalcularea salariilor personalului din Penitenciarul Tulcea. Reclamanții solicitau obligarea pârâtului la plata unor despăgubiri rezultate din recalcularea salariului la nivelul maxim stabilit în cadrul penitenciarului pentru aceeași funcție, grad, treaptă și gradație, pentru activitatea desfășurată în aceleași condiții.

Chestiunea de drept supusă interpretării Înaltei Curți de Casație și Justiție era următoarea:

• Dacă, în aplicarea art. 1 alin. (5¹) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, funcționarul public cu statut special din sistemul administrației penitenciare poate fi salarizat la nivel maxim prin raportare la coeficientul maxim de ierarhizare al unei funcții deținute de către un funcționar public definitiv, pentru perioada 1 aprilie 2018-31 decembrie 2018.

Aceste acte normative vizează principii fundamentale în salarizarea personalului plătit din fonduri publice, inclusiv principiul nediscriminării și al egalității, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală.

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție

În loc să ofere o interpretare de fond a chestiunii de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 405/2025, a constatat inadmisibilitatea sesizării. Judecătorii-raportori au apreciat că nu au fost îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. Această ordonanță de urgență stabilește norme speciale pentru procedura hotărârii prealabile în litigiile de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, vizând asigurarea unei practici judiciare unitare.

Argumentele pentru inadmisibilitate se bazează pe neîndeplinirea cerințelor procedurale specifice prevăzute de OUG nr. 62/2024, care reglementează parțial derogatoriu procedura de drept comun prevăzută de Codul de procedură civilă.

Implicații practice și precedente

Deși Decizia nr. 405/2025 nu tranșează pe fond chestiunea salarizării, ea este importantă pentru modul în care instanțele trebuie să formuleze și să justifice cererile de pronunțare a unor hotărâri prealabile, în special în litigiile de muncă din sectorul bugetar. Aceasta reconfirmă necesitatea unei analize riguroase a condițiilor de admisibilitate înainte de a apela la mecanismul hotărârilor prealabile.

Înalta Curte a mai avut intervenții anterioare pe teme similare, cum ar fi:

• Prin Decizia nr. 23/2016, a clarificat sintagma „salarizat la același nivel” din OUG nr. 83/2014, referindu-se la personalul din aparatul de lucru al Parlamentului, Consiliul Concurenței, Curtea de Conturi și alte autorități și instituții publice, cu nivelul de salarizare determinat în cadrul aceleiași autorități sau instituții publice.
• Prin Decizia nr. 51/2019, a stabilit că termenul de „salariu de bază” din OUG nr. 83/2014 și OUG nr. 57/2015 se interpretează extensiv, incluzând „salariul funcției de bază” al polițiștilor.

Aceste decizii anterioare au contribuit la uniformizarea practicii judiciare în domeniul salarizării bugetarilor, iar Decizia nr. 405/2025 adaugă o componentă procedurală importantă, reamintind instanțelor de fond despre cerințele stricte ale sesizărilor.

Când intră în vigoare

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 405 din 17 noiembrie 2025 a intrat în vigoare la data publicării sale în Monitorul Oficial, adică pe 29 ianuarie 2026. Din acest moment, instanțele inferioare sunt obligate să respecte această decizie cu privire la condițiile de admisibilitate ale sesizărilor pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, în contextul OUG nr. 62/2024.

Cine este vizat și impactul

Decizia vizează în mod direct instanțele de judecată care soluționează litigii de muncă, în special cele legate de salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Indirect, ea afectează funcționarii publici cu statut special, inclusiv cei din administrația penitenciară, precum și instituțiile publice, prin modul în care cererile de egalizare salarială pot fi aduse în fața instanței supreme. Necesitatea respectării condițiilor de admisibilitate poate eficientiza procesul judiciar, dar și impune o mai mare rigoare în formularea acțiunilor și a întrebărilor preliminare.

Concluzie

Decizia ÎCCJ nr. 405/2025, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 67 din 29 ianuarie 2026, nu oferă o soluție de fond la problema salarizării personalului din penitenciare, dar stabilește un precedent procedural. Prin declararea inadmisibilității sesizării, Curtea subliniază importanța respectării stricte a condițiilor de admisibilitate impuse de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, având un impact semnificativ asupra modului în care litigiile salariale din sectorul public vor fi gestionate pe viitor.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 67 din 29 ianuarie 2026.