Decizia Curții Constituționale privind prescripția răspunderii penale: clarificări esențiale
Curtea Constituțională a României a publicat o nouă decizie importantă referitoare la excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții din Codul penal privind prescripția răspunderii penale. Decizia nr. 193 din 8 aprilie 2025, apărută în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 5 din 8 ianuarie 2026, aduce clarificări esențiale privind aplicabilitatea și interpretarea normelor legale în contextul jurisprudenței anterioare a Curții, în special în legătură cu efectele Deciziei nr. 358/2022 și Deciziei nr. 297/2018. Această hotărâre subliniază limitele competenței Curții Constituționale și modul în care excepțiile de neconstituționalitate trebuie formulate.
Contextul legal și jurisprudențial al prescripției răspunderii penale
Problema prescripției răspunderii penale a fost una dintre cele mai dezbătute teme juridice din România în ultimii ani. Seria de decizii ale Curții Constituționale a generat incertitudine și discuții în mediul juridic și public. Pentru a înțelege pe deplin importanța Deciziei nr. 193/2025, este necesar să reamintim contextul creat de hotărârile anterioare ale Curții.
Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018
Printr-o decizie fundamentală, Curtea Constituțională a constatat că sintagma „orice act de procedură în cauză” din cuprinsul articolului 155 alineatul (1) din Codul penal era neconstituțională. Această sintagmă permitea întreruperea cursului prescripției răspunderii penale prin orice act procedural. Decizia a fost motivată de lipsa de claritate și previzibilitate a normei, care contravenea principiului legalității incriminării și pedepsei. Practic, această decizie a lăsat un vid legislativ în ceea ce privește cazurile de întrerupere a prescripției, generând interpretări diverse în instanțe.
Decizia nr. 358 din 26 mai 2022
Ulterior, Curtea Constituțională a revenit asupra subiectului prin Decizia nr. 358/2022. Această hotărâre a admis o nouă excepție de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile articolului 155 alineatul (1) din Codul penal, în redactarea anterioară intervenției legislative, sunt neconstituționale. Curtea a subliniat că, în absența unei intervenții legislative active care să clarifice norma, pe perioada cuprinsă între data publicării Deciziei nr. 297/2018 și până la intrarea în vigoare a unui nou act normativ, legislația nu conținea niciun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale. Această decizie a avut un impact major, ducând la încetarea a numeroase procese penale din cauza intervenirii prescripției.
Ce aduce nou Decizia nr. 193 din 8 aprilie 2025
Decizia nr. 193/2025 soluționează excepții de neconstituționalitate ridicate de cetățeni în dosare penale, vizând dispoziții ale Codului penal referitoare la prescripție. Mai exact, excepțiile au vizat articolele 153 alineatul (1), 154 alineatele (1)-(3) și 155 alineatele (2) și (4) din Codul penal, precum și articolul 154 alineatul (4) din Codul penal și articolul 155 alineatul (1) din Codul penal, ambele în redactarea anterioară unor modificări legislative recente.
Inadmisibilitatea excepției pentru articolul 155 alineatul (1) din Codul penal (redactare veche)
Unul dintre punctele cheie ale Deciziei nr. 193/2025 este declararea ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate referitoare la articolul 155 alineatul (1) din Codul penal, în redactarea sa anterioară Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2022. Curtea a motivat această decizie prin faptul că dispozițiile respective fuseseră deja constatate ca fiind neconstituționale prin Decizia nr. 358/2022. Conform articolului 29 alineatul (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale nu pot face obiectul unei noi excepții. Astfel, Curtea reconfirmă aplicabilitatea deciziilor sale anterioare și respinge încercările de a redeschide discuția asupra unor norme deja declarate neconstituționale.
Inadmisibilitatea excepțiilor pentru alte articole din Codul penal
În ceea ce privește celelalte dispoziții criticate, respectiv articolele 153 alineatul (1), 154 alineatele (1)-(3) și 155 alineatele (2) și (4) din Codul penal, precum și articolul 154 alineatul (4) din Codul penal (în redactarea anterioară Legii nr. 186/2021), Curtea Constituțională a constatat că excepțiile formulate erau, de asemenea, inadmisibile. Motivul principal invocat de Curte este că autorii excepțiilor nu au formulat critici veritabile de neconstituționalitate a textului de lege, ci, în realitate, erau nemulțumiți de modul în care organele judiciare aplică aceste dispoziții. Curtea a reiterat principiul conform căruia nu este competentă să se pronunțe asupra aspectelor ce țin de aplicarea legii de către instanțe, interpretarea normelor juridice și aprecierea legalității activității organelor de urmărire penală fiind de competența judecătorului de cameră preliminară și a instanțelor de judecată. O astfel de intervenție ar contraveni articolului 126 din Constituție, care stabilește că justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești.
Când intră în vigoare decizia
Decizia nr. 193 din 8 aprilie 2025 a Curții Constituționale a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 5 din 8 ianuarie 2026. Conform Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, deciziile Curții Constituționale intră în vigoare la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I. Prin urmare, această decizie a devenit aplicabilă începând cu data de 8 ianuarie 2026.
Impactul practic al Deciziei Curții Constituționale
Această decizie, deși nu modifică direct legislația penală privind prescripția, are un impact semnificativ prin clarificarea limitelor procesului constituțional. Ea reconfirmă autoritatea deciziilor anterioare ale Curții Constituționale și subliniază că odată ce o normă a fost declarată neconstituțională, o nouă excepție având același obiect este inadmisibilă. Pentru justițiabili și sistemul judiciar, aceasta înseamnă o consolidare a stabilității jurisprudenței constituționale. De asemenea, decizia reamintește că nemulțumirile legate de modul de aplicare a legii trebuie adresate instanțelor de judecată competente, nu Curții Constituționale, care are rolul de a verifica conformitatea legilor cu Constituția, nu de a interpreta sau aplica legea în cazuri individuale.
Această clarificare este importantă pentru asigurarea unui cadru legal previzibil și coerent în materia prescripției răspunderii penale, contribuind la evitarea unor noi incertitudini juridice pe un subiect deja complex și sensibil.
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 5 din 8 ianuarie 2026.

Trimiteți un comentariu