Decizia CCR privind plafonarea salariilor bugetarilor implicați în proiecte cu fonduri europene

Curtea Constituțională a României a publicat Decizia nr. 406 din 18 septembrie 2025, prin care a respins excepțiile de neconstituționalitate ridicate împotriva unor dispoziții din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Decizia vizează în special plafonarea veniturilor salariale pentru personalul implicat în proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, clarificând aplicabilitatea sporurilor în raport cu indemnizația de viceprimar.

Contextul deciziei Curții Constituționale

Mai multe litigii au generat excepții de neconstituționalitate referitoare la articolele 11 alineatul (4) și 16 alineatele (1) și (2) din Legea-cadru nr. 153/2017. Aceste prevederi reglementează modul de calcul al veniturilor salariale pentru funcționarii publici și personalul contractual, în special pentru cei care lucrează la proiecte cu finanțare europeană. Articolul 11 alineatul (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2022, stipula că nivelul veniturilor salariale nu poate depăși indemnizația lunară a funcției de viceprimar sau, după caz, a vicepreședintelui consiliului județean, exclusiv majorările prevăzute la art. 16 alin. (2). Articolul 16 alineatul (1) din aceeași lege, în redactarea anterioară OUG nr. 152/2022, prevedea că personalul din instituțiile publice nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile beneficiază de o majorare a salariilor de bază de până la 50%, aplicată proporțional cu timpul efectiv alocat activităților. Alineatul (2) al aceluiași articol, în redactarea anterioară Ordonanței Guvernului nr. 19/2023, stabilea o majorare de până la 25% pentru indemnizațiile primarilor și viceprimarilor care implementează astfel de proiecte. Autorii excepțiilor au susținut că aceste dispoziții ar fi neconstituționale, invocând discriminarea între diferite categorii de personal și încălcarea principiilor egalității în drepturi, a dreptului la muncă și a interzicerii muncii forțate. Argumentele se bazau pe ideea că plafonarea veniturilor salariale la nivelul indemnizației viceprimarului ar împiedica funcționarii publici și personalul contractual să beneficieze integral de majorarea de până la 50% pentru munca prestată în cadrul proiectelor europene, în timp ce viceprimarii ar beneficia de majorări fără restricții similare. S-a mai argumentat că refuzul de a participa la proiecte ar putea atrage sancțiuni disciplinare, transformând munca suplimentară neplătită într-o formă de muncă forțată.

Ce a decis Curtea Constituțională

Curtea Constituțională a analizat excepțiile de neconstituționalitate și, prin Decizia nr. 406 din 18 septembrie 2025, le-a respins ca neîntemeiate. Prin această hotărâre, Curtea a confirmat constituționalitatea dispozițiilor contestate din Legea-cadru nr. 153/2017, în redactările lor anterioare modificărilor legislative ulterioare. Argumentația Curții s-a bazat pe jurisprudența sa anterioară în materie, menționând decizii precum nr. 370 din 16 iunie 2020, nr. 834 din 12 decembrie 2019 și nr. 310 din 7 mai 2019. Instanța constituțională a considerat că stabilirea unui nivel maxim al veniturilor salariale pentru personalul din administrația publică locală, prin raportare la indemnizația lunară a viceprimarului, reprezintă o opțiune a legiuitorului. Această opțiune este justificată de necesitatea unei gestionări responsabile și eficiente a fondurilor publice, provenite din veniturile bugetelor publice. Decizia Curții subliniază că plafonarea veniturilor salariale nu contravine normelor constituționale, respingând astfel acuzațiile de discriminare și încălcare a dreptului la muncă în contextul specific al majorărilor pentru proiectele europene.

Implicații pentru salarizarea personalului bugetar

Decizia Curții Constituționale are implicații directe pentru salarizarea personalului din administrația publică locală implicat în proiecte finanțate din fonduri europene. * Validarea plafonării salariale: Plafonul salarial, stabilit prin raportare la indemnizația viceprimarului, este menținut ca o limită superioară pentru veniturile totale ale funcționarilor publici și personalului contractual, inclusiv sporurile pentru proiectele europene. Această decizie se referă la interpretarea și aplicarea articolelor în redactarea lor anterioară modificărilor legislative. * Clarificarea majorărilor pentru proiecte europene: Majorarea de până la 50% pentru personalul care lucrează la proiecte cu fonduri europene, prevăzută de articolul 16 alineatul (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, rămâne sub incidența plafonului general de salarizare. * Confirmarea prerogativei legiuitorului: Curtea reconfirmă libertatea legiuitorului de a stabili criterii de salarizare și de a gestiona fondurile publice, chiar dacă acestea pot genera diferențe de tratament percepute de anumite categorii de personal. * Impactul asupra contestațiilor: Decizia este obligatorie și general valabilă, influențând soluționarea viitoarelor contestații sau litigii care ar putea invoca aceleași excepții de neconstituționalitate. Este important de menționat că decizia Curții vizează redactarea articolelor în vigoare la momentul ridicării excepțiilor, chiar dacă ulterior, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 152/2022 și Ordonanța Guvernului nr. 19/2023, aceste dispoziții au suferit modificări. Curtea a evaluat constituționalitatea textelor așa cum au fost ele aplicate în perioada respectivă.

Când intră în vigoare decizia CCR

Decizia Curții Constituționale nr. 406 din 18 septembrie 2025 este obligatorie de la data publicării sale în Monitorul Oficial, adică pe 14 ianuarie 2026. De la această dată, interpretarea dată de Curte devine obligatorie pentru toate instanțele și autoritățile publice.

Cine este vizat

* Funcționarii publici și personalul contractual din aparatul de specialitate al primarilor și din instituțiile publice de interes local. * Personalul nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile. * Autoritățile administrației publice locale responsabile cu gestionarea bugetelor de personal și implementarea proiectelor europene. Decizia Curții Constituționale reconfirmă cadrul legal existent la momentul contestării, validând abordarea legiuitorului în ceea ce privește salarizarea personalului bugetar implicat în proiecte cu finanțare europeană. Aceasta subliniază importanța echilibrului bugetar și a gestionării judicioase a resurselor publice, chiar și în contextul stimulării participării la programele cu fonduri europene.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 18 din 14 ianuarie 2026.