Decizie a Curții Constituționale: Grila Notarială și Restituirea Proprietăților Sub Legea 165/2013 Rămân Valabile

Curtea Constituțională a României a publicat o decizie importantă privind excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții din Legea nr. 165/2013, act normativ fundamental în procesul de restituire a imobilelor preluate abuziv în perioada comunistă. Decizia clarifică aspecte legate de modul de evaluare a despăgubirilor prin aplicarea grilei notariale. Această hotărâre are implicații directe pentru persoanele care așteaptă compensații pentru proprietățile naționalizate, reafirmând validitatea metodei de calcul stabilite de legiuitor.

Ce a decis Curtea Constituțională?

Curtea Constituțională a României, prin Decizia nr. 486 din 17 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 58 din 23 ianuarie 2026, a soluționat o excepție de neconstituționalitate referitoare la două articole cheie din Legea nr. 165/2013. Decizia a avut două componente principale:

• A respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013. Inadmisibilitatea a fost motivată de faptul că prevederile nu erau aplicabile în cazul concret al autorului excepției.
• A respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 219/2020. Curtea a constatat că aceste dispoziții sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Această hotărâre confirmă, așadar, că mecanismul de evaluare a imobilelor conform Legii nr. 165/2013, inclusiv prin aplicarea grilei notariale la data intrării în vigoare a legii, este în concordanță cu Constituția României.

Contextul excepției de neconstituționalitate

Legea nr. 165/2013 a fost adoptată pentru a finaliza procesul complex și adesea anevoios de restituire a proprietăților preluate abuziv. Această lege a introdus un sistem unitar de compensare, bazat pe acordarea de puncte, fiecare punct având valoarea de un leu. Unul dintre aspectele cele mai controversate ale legii a fost metoda de evaluare a imobilelor. Articolul 21 alin. (6) stabilește că evaluarea se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, luând în considerare caracteristicile tehnice și categoria de folosință a imobilului la data preluării. Articolul 41 alin. (5) se referea la obligațiile de emitere a titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile *anterior* intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, stipulând că acestea se vor executa potrivit art. 21 din noua lege.

Argumentele autorului excepției

Autorul excepției a invocat mai multe motive de neconstituționalitate. În principal, a susținut că dispozițiile art. 21 alin. (6) încalcă dreptul de proprietate. Aceasta deoarece nu oferă un cadru clar și previzibil de valorificare a punctelor stabilite prin decizia de compensare. De asemenea, s-a criticat faptul că valoarea despăgubirii este calculată prin aplicarea unei grile notariale valabile la o dată fixă, cea a intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Această modalitate ignoră devalorizarea și inflația ulterioare, sarcina fiind suportată de persoanele îndreptățite. Un alt argument a vizat încălcarea principiului egalității în drepturi (art. 16 alin. (1) din Constituție). S-a considerat că persoanele îndreptățite, aflate în situații similare, beneficiază de un tratament juridic diferit față de cele care și-au încasat despăgubirile conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005, sistem considerat mai avantajos. Referitor la art. 41 alin. (5), s-a invocat încălcarea principiului neretroactivității legii civile. Aceasta deoarece obligațiile stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile pronunțate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013 ar urma să fie executate conform noilor prevederi, modificând astfel așteptările legale ale beneficiarilor acelor hotărâri.

Analiza Curții Constituționale

Curtea Constituțională a examinat cu atenție argumentele invocate. În privința art. 41 alin. (5), Curtea a constatat că în cazul autorului excepției, hotărârea judecătorească de obligare la emiterea deciziei de compensare a fost pronunțată *după* intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013. Prin urmare, dispozițiile art. 41 alin. (5), care vizează situațiile în care hotărârile judecătorești fuseseră definitive și irevocabile *la data intrării în vigoare a legii*, nu erau aplicabile. Din acest motiv, excepția a fost respinsă ca inadmisibilă. Referitor la art. 21 alin. (6), Curtea a reafirmat jurisprudența sa anterioară. A subliniat că modalitatea de evaluare a imobilului prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 reprezintă o opțiune a legiuitorului. Această opțiune a fost adoptată pentru a transpune exigențele Curții Europene a Drepturilor Omului și pentru a introduce un sistem unitar și previzibil de evaluare. Curtea a recunoscut că noul sistem de calcul ar putea genera o diminuare a valorii despăgubirilor comparativ cu legislația anterioară (Legea nr. 10/2001 și Legea nr. 247/2005). Cu toate acestea, a reiterat că legiuitorul dispune de o largă marjă de apreciere în stabilirea modalităților de acordare a despăgubirilor. Condiția este ca măsurile adoptate să respecte principiul proporționalității, asigurând un just echilibru între interesul individual și cel general, al societății. Curtea a considerat că o eventuală diminuare a valorii despăgubirilor este o măsură proporțională cu scopul legitim urmărit, anume menținerea echilibrului bugetar. Aceasta poate fi privită ca o formă de plafonare, care a fost menționată chiar de CEDO ca o posibilă soluție pentru eficientizarea mecanismelor interne de restituire. De asemenea, Curtea a statuat că o nemulțumire subiectivă privind valoarea despăgubirilor nu constituie o discriminare de natură să afecteze constituționalitatea textelor legale.

Când intră în vigoare decizia?

Decizia nr. 486 din 17 octombrie 2024 a Curții Constituționale a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 23 ianuarie 2026. Conform Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, deciziile Curții sunt obligatorii de la data publicării lor în Monitorul Oficial. Prin urmare, Decizia nr. 486/2024 a intrat în vigoare la data de 23 ianuarie 2026.

Implicații pentru proprietarii afectați

Această decizie are implicații semnificative pentru miile de cetățeni care așteaptă finalizarea procesului de restituire sau de compensare pentru proprietățile preluate abuziv.

• Validarea metodei de evaluare. Decizia Curții Constituționale reconfirmă legalitatea și constituționalitatea metodei de calcul a despăgubirilor prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Aceasta înseamnă că sistemul actual de compensare, chiar și cu posibilele sale limitări în raport cu valorile de piață actuale, rămâne cadrul legal aplicabil.
• Claritate juridică. Pentru instituțiile implicate în procesul de restituire (ANRP, Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor), decizia oferă o certitudine juridică. Aceasta le permite să continue aplicarea Legii nr. 165/2013 fără incertitudini legate de constituționalitatea mecanismului de evaluare.
• Impact asupra contestațiilor. Persoanele care ar fi intenționat să conteste modul de calcul al despăgubirilor pe baza acelorași argumente de neconstituționalitate, așa cum au fost ridicate în speța analizată, se vor confrunta acum cu o decizie a Curții Constituționale care tranșează aceste aspecte. Instanțele de judecată vor trebui să respecte această decizie.

Ce urmează?

Procesul de restituire și compensare a proprietăților va continua sub incidența Legii nr. 165/2013, așa cum a fost interpretată și validată de Curtea Constituțională. Persoanele îndreptățite vor trebui să își fundamenteze demersurile în cadrul legislativ existent, acceptând că metoda de evaluare prin grila notarială la o dată fixă este considerată constituțională. Este important ca toți cei implicați să se informeze corect și să consulte specialiști în dreptul proprietății pentru a înțelege pe deplin consecințele acestei decizii asupra cazurilor lor individuale. Deși decizia poate fi o dezamăgire pentru unii proprietari care sperau la o reevaluare mai favorabilă a despăgubirilor, ea aduce o claritate necesară într-un domeniu juridic complex.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 58 din 23 ianuarie 2026.