Salarizarea Funcționarilor Publici la Transfer: ICCJ nu oferă clarificări definitive

Salarizarea Funcționarilor Publici la Transfer: Înalta Curte de Casație și Justiție nu oferă clarificări definitive

Monitorul Oficial, Partea I, nr. 49 din 22 ianuarie 2026, a publicat Decizia nr. 420 din 24 noiembrie 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Această decizie, așteptată cu interes de funcționarii publici și instituțiile statului, viza clarificarea modului de stabilire a drepturilor salariale în cazul transferului pe o funcție de grad inferior. Cu toate acestea, Înalta Curte a declarat sesizarea ca fiind inadmisibilă, lăsând deschisă chestiunea interpretării legale pentru instanțele inferioare. Acest lucru înseamnă că incertitudinea juridică privind salarizarea în astfel de situații persistă.

Contextul Chestiunii de Drept

Problema a fost adusă în atenția Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) printr-o sesizare formulată de Tribunalul Bihor, Secția a III-a contencios administrativ și fiscal. Aceasta viza interpretarea dispozițiilor legale referitoare la salarizarea funcționarilor publici transferați pe o funcție de grad inferior.

Concret, întrebarea de drept era dacă, în situația transferului funcționarului public pe o funcție de grad inferior, conform articolului 506 alineatul (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, drepturile salariale se stabilesc corespunzător gradului profesional deținut de funcționar la data transferului sau, dimpotrivă, corespunzător gradului profesional prevăzut în organigrama pentru postul ocupat prin transfer. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, alături de anexele sale, era actul normativ central în această discuție.

Această chestiune are o importanță considerabilă, având în vedere că afectează direct mii de funcționari publici și modul în care instituțiile publice calculează și plătesc salariile în urma unor reorganizări sau transferuri.

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție: Inadmisibilitate

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a decis că sesizarea formulată de Tribunalul Bihor este inadmisibilă. Această concluzie a fost atinsă după o analiză a condițiilor de admisibilitate prevăzute de lege pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, în special cele din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și Codul de procedură civilă.

Condițiile de admisibilitate analizate au inclus:

• Existența unei cauze în curs de judecată privind drepturi salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice.
• Instanța care sesizează să judece cauza în primă instanță sau în calea de atac.
• Existența unei chestiuni de drept veritabile, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei.
• Înalta Curte să nu fi statuat deja asupra chestiunii de drept și aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

ICCJ a constatat că primele două și ultima condiție erau îndeplinite. Cu toate acestea, condiția referitoare la existența unei "chestiuni de drept veritabile" nu a fost considerată îndeplinită. Potrivit jurisprudenței constante a Înaltei Curți, o chestiune de drept veritabilă trebuie să vizeze o problemă de drept reală, care să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete sau incerte, ori incidența unor principii generale ale dreptului al căror conținut sau a căror sferă de acțiune este discutabilă. În acest caz, Înalta Curte a apreciat că întrebarea formulată nu îndeplinea acest prag de complexitate sau ambiguitate pentru a justifica o hotărâre prealabilă.

Prin urmare, decizia de inadmisibilitate înseamnă că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a oferit o interpretare unitară și obligatorie a legii în această privință. Instanțele inferioare vor continua să soluționeze cazurile individuale pe baza propriilor interpretări ale legislației în vigoare, ceea ce poate duce la soluții diferite în situații similare și la persistența incertitudinii juridice.

Impactul Asupra Funcționarilor Publici și Instituțiilor

Această decizie are un impact direct asupra funcționarilor publici care au fost sau urmează să fie transferați pe funcții de grad inferior. Lipsa unei clarificări din partea instanței supreme înseamnă că aceștia se pot confrunta în continuare cu incertitudini legate de calculul salariilor și pot fi nevoiți să își apere drepturile în instanță, fără un precedent clar stabilit la nivelul ICCJ.

Pentru instituțiile publice, situația rămâne complexă. Departamentele de resurse umane și cele financiare trebuie să continue să aplice legislația în vigoare, fără o îndrumare uniformă din partea celei mai înalte instanțe. Acest lucru poate genera provocări în gestionarea personalului și în asigurarea conformității legale, putând duce la litigii repetate.

Alte Noutăți din Monitorul Oficial, Partea I, nr. 49/2026

Pe lângă decizia ICCJ, Monitorul Oficial nr. 49/2026 a publicat și alte acte normative relevante:

• Decretul nr. 29/2026 privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Convenției multilaterale pentru a facilita implementarea pilonului doi al regulii de supunere la impozitare. Această convenție internațională, adoptată la Paris, este un pas important în fiscalitatea internațională și va avea implicații semnificative pentru companiile multinaționale. Decretul a intrat în vigoare la data publicării sale, 22 ianuarie 2026.
• Ordinul nr. 9/2026 al Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind aprobarea nivelului comisioanelor de garantare pentru anul 2026. Acest act normativ este important pentru beneficiarii fondurilor alocate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, stabilind costurile asociate scrisorilor de garanție necesare. Ordinul a intrat în vigoare la data publicării sale, 22 ianuarie 2026.
• Decizia nr. 12/2026 a Prim-ministrului privind exercitarea, cu caracter temporar, de către domnul Alexandru Bala a funcției publice vacante de secretar general al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. Această decizie intră în vigoare la o dată ulterioară publicării, respectiv 17 februarie 2026.

Concluzie

Decizia de inadmisibilitate a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la salarizarea funcționarilor publici transferați pe funcții inferioare subliniază persistența incertitudinii juridice într-un domeniu esențial pentru administrația publică. Aceasta înseamnă că atât angajații, cât și instituțiile vor continua să navigheze într-un peisaj legal lipsit de o interpretare unitară la cel mai înalt nivel. Rămâne de văzut dacă va fi necesară o intervenție legislativă sau o nouă sesizare a instanței supreme pentru a aduce claritatea mult așteptată în această privință.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 49 din 22 ianuarie 2026.