Decizia Curții Constituționale nr. 480/2024: Aspecte privind Legea profesiei de avocat

Curtea Constituțională a publicat Decizia nr. 480 din 17 octombrie 2024, prin care a soluționat o excepție de neconstituționalitate referitoare la mai multe articole din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Decizia abordează critici legate de formele de exercitare a profesiei, structura barourilor și a Uniunii Naționale a Barourilor din România (U.N.B.R.), precum și statutul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților (I.N.P.P.A.). Importanța acestei decizii constă în clarificarea limitelor controlului de constituționalitate și în reafirmarea cadrului legal existent pentru profesia de avocat în România.

Ce a analizat Curtea Constituțională?

Excepția de neconstituționalitate, ridicată într-un dosar de pe rolul Tribunalului București, a vizat mai multe prevederi ale Legii nr. 51/1995. Acestea includ:

• Art. 5 alin. (1): referitor la formele de exercitare a profesiei de avocat (cabinete individuale, cabinete asociate, societăți civile profesionale sau societăți profesionale cu răspundere limitată).
• Art. 8 alin. (1) și (3): privind individualizarea prin denumire a formelor de exercitare a profesiei.
• Art. 10 alin. (2): care stipulează existența unui singur barou în fiecare județ, membru al U.N.B.R.
• Art. 17: referitor la primirea în profesie prin examen organizat de U.N.B.R. și desfășurat prin I.N.P.P.A.
• Art. 49 alin. (1) și (2): privind constituirea și personalitatea juridică a barourilor.
• Art. 59 alin. (1) și (2): privind organizarea și personalitatea juridică a U.N.B.R.
• Art. 65 lit. f): referitor la atribuția Consiliului U.N.B.R. de a organiza și conduce activitatea I.N.P.P.A.

Forme de exercitare a profesiei și dreptul european

Criticile aduse

Autoarea excepției a susținut că prevederile art. 5 alin. (1) și art. 8 alin. (1) și (3) din Legea nr. 51/1995 contravin Constituției, în special art. 41 alin. (1) privind libertatea alegerii profesiei și art. 148 alin. (2) și (4) referitoare la prioritatea dreptului Uniunii Europene. Argumentul principal a fost că enumerarea limitativă a formelor de exercitare a profesiei de avocat nu transpune exact o directivă europeană, care ar permite exercitarea profesiei, în mod generic, prin "prestare de servicii", fără o listă restrictivă.

Motivarea Curții Constituționale

Curtea a respins aceste critici ca inadmisibile. A reținut că aspectele invocate vizau, în realitate, o omisiune de reglementare, o solicitare de completare a dispozițiilor legale. Curtea Constituțională a subliniat că nu are competența de a modifica sau completa prevederile supuse controlului, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. Această atribuție aparține exclusiv Parlamentului, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție.

De asemenea, Curtea a precizat că nu are competența de a verifica dacă toate dispozițiile unei directive europene au fost transpuse integral în legislația națională, considerând aceasta o chestiune de legiferare, nu de control de constituționalitate.

Structura Barourilor, U.N.B.R. și pregătirea avocaților

Criticile aduse

Alte prevederi contestate au vizat înființarea barourilor și a U.N.B.R. prin lege, considerată o exercitare discreționară a competențelor Parlamentului și contrară Codului civil, care prevede că doar persoanele juridice de drept public cu prerogative de putere publică se pot înființa prin lege. De asemenea, a fost criticat statutul I.N.P.P.A., care, fiind înființat ca persoană juridică de drept privat nonprofit, nu face parte din sistemul național de învățământ și nu este supus procedurilor de autorizare și acreditare, conform art. 17 și art. 65 lit. f) din Legea nr. 51/1995.

Motivarea Curții Constituționale

Curtea a respins excepția de neconstituționalitate pentru aceste articole (art. 10 alin. (2), art. 17, art. 49 alin. (1) și (2), art. 59 alin. (1) și (2) și art. 65 lit. f)) ca inadmisibilă, invocând lipsa de legătură cu soluționarea cauzei. Obiectul cererii de chemare în judecată era anularea unei decizii a Baroului București privind respingerea unei cereri de înscriere, pe motiv că petenta fusese deja primită în Baroul Buzău. Curtea a statuat că prevederile legale criticate, referitoare la funcționarea generală a barourilor, primirea în profesie prin examen, constituirea barourilor și a U.N.B.R., nu aveau o legătură directă cu soluționarea litigiului principal.

Conform art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, o excepție de neconstituționalitate este admisibilă doar dacă are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului. În acest caz, Curtea a considerat că nu a fost îndeplinită această condiție de relevanță.

Solicitarea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene

Autoarea excepției a solicitat și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Curtea Constituțională a respins această cerere ca nemotivată. A precizat că, pentru o astfel de sesizare, este necesar ca solicitantul să indice în concret aspectele pentru care se impune o interpretare a dreptului Uniunii. În lipsa unei motivări clare, Curtea Constituțională nu a putut aprecia relevanța și necesitatea unei astfel de întrebări preliminare.

Când devine obligatorie?

Decizia Curții Constituționale nr. 480 din 17 octombrie 2024 este obligatorie de la data publicării sale în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 43 din 21 ianuarie 2026.

Implicații pentru profesia de avocat

Această decizie reconfirmă stabilitatea cadrului legal actual pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat în România. Curtea Constituțională a clarificat următoarele aspecte:

• Limite ale controlului de constituționalitate: Curtea nu poate suplini omisiunile legislative sau verifica integral transpunerea directivelor europene. Acestea sunt atribuții ale legiuitorului.
• Forme de exercitare a profesiei: Reglementarea actuală a formelor de exercitare a profesiei de avocat rămâne în vigoare, iar solicitările de extindere sau modificare trebuie adresate Parlamentului.
• Structura profesională: Organizațiile profesionale, precum barourile și U.N.B.R., își păstrează statutul și modul de organizare stabilite prin Legea nr. 51/1995.
• Relevanța excepțiilor: Subliniază importanța ca excepțiile de neconstituționalitate să aibă o legătură directă și pertinentă cu soluționarea cauzei în care sunt invocate.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 43 din 21 ianuarie 2026.