Salariile din silvicultură sub lupa justiției și noi termene pentru digitalizarea trezoreriei

Ediția din 2 decembrie 2025 a Monitorului Oficial aduce în atenție o problemă juridică majoră referitoare la modul în care sunt plătiți angajații din domeniul silvic în timpul vacanțelor. În același timp, Ministerul Finanțelor confirmă continuarea procesului de debirocratizare prin prelungirea valabilității unor măsuri de comunicare electronică.

Disputa privind sporul de risc în timpul concediului de odihnă

O chestiune de drept aflată pe masa Înaltei Curți de Casație și Justiție vizează mii de angajați din sectorul silvic. Întrebarea fundamentală este dacă acești salariați trebuie să primească sporul de risc de 25% și indemnizația de grad profesional chiar și atunci când se află în concediu de odihnă. Această dilemă a apărut după ce mai mulți angajați ai Gărzii Forestiere au dat în judecată instituția pentru a recupera aceste sume pe ultimii ani.

Argumentele angajaților se bazează pe ideea că aceste sporuri au un caracter permanent. Potrivit Codului muncii, indemnizația de concediu nu poate fi mai mică decât salariul de bază plus toate indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent. Dacă un pădurar sau un inginer silvic primește lunar aceste sume în timpul activității, excluderea lor pe perioada de repaus ar putea fi considerată o încălcare a drepturilor salariale.

Întrucât concediul de odihnă este intrinsec legat de activitatea desfășurată de salariat anterior efectuării acestuia, fiind destinat să asigure refacerea capacității de muncă afectate de condițiile de muncă, este firesc ca și drepturile bănești aferente concediului de odihnă să fie stabilite în raport cu salariul lunar corespunzător perioadei de activitate.

De cealaltă parte, autoritățile au invocat adesea lipsa fondurilor bugetare sau faptul că în timpul vacanței angajatul nu este expus riscurilor specifice terenului. Totuși, jurisprudența europeană tinde să protejeze nivelul de trai al angajatului în timpul concediului, astfel încât acesta să nu fie descurajat să își ia zilele de pauză din motive financiare. Decizia finală a instanței supreme va stabili un precedent obligatoriu pentru toate tribunalele din România.

Digitalizarea relației cu Trezoreria Statului este confirmată până în 2026

Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 1.912/2025 care aduce o veste bună pentru instituțiile publice și entitățile care colaborează cu unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului. Măsurile privind transmiterea documentelor exclusiv în format electronic, instituite inițial în perioada pandemiei, au fost prelungite oficial până la data de 31 decembrie 2026.

Această decizie subliniază succesul tranziției către mediul digital. Renunțarea la dosarele cu șină și la deplasările fizice pentru depunerea documentelor de repartizare a creditelor bugetare a devenit o normalitate care nu mai poate fi ignorată. Prin modificarea normelor anterioare, ministerul asigură o continuitate administrativă și oferă predictibilitate sistemului financiar public pentru următorul an.

Efectul practic este simplu. Ordonatorii de credite vor continua să utilizeze platformele electronice pentru toate operațiunile ce țin de bugetul general consolidat. Această măsură reduce erorile umane și accelerează procesele de decontare, fiind un pas înainte spre o administrație mai suplă.

Schimbări de gardă în prefecturile din Brăila, Covasna și Neamț

O serie de decizii ale prim-ministrului vizează stabilitatea administrativă la nivel local. Au fost numiți noi secretari generali, cu caracter temporar, în instituțiile prefectului din județele Brăila, Covasna și Neamț. Aceste funcții fac parte din categoria înalților funcționari publici și au un rol tehnic în coordonarea activităților juridice și administrative din teritoriu.

Numirile sunt valabile pentru o perioadă de 6 luni. Aceste mișcări de personal sunt realizate în temeiul Codului administrativ și au scopul de a asigura funcționarea neîntreruptă a instituțiilor în județele menționate. Este interesant de observat că persoanele selectate provin din structurile interne ale prefecturilor, având experiență anterioară ca șefi de serviciu sau consilieri juridici superiori.

• Brăila: Funcția este exercitată de Dana Florentina Galan.
• Covasna: Funcția este exercitată de Melinda Cecilia Aczel.
• Neamț: Funcția este exercitată de Isabela Sabin.

Când intră în vigoare aceste schimbări

Normele publicate în acest număr al Monitorului Oficial au termene de aplicare imediate sau clar definite. Deciziile prim-ministrului privind numirile în funcții publice au intrat în vigoare la data de 2 decembrie 2025, odată cu publicarea lor. Din acest moment, noii secretari generali își pot exercita atribuțiile legale.

Ordinul ministrului finanțelor nr. 1.912/2025 a intrat în vigoare tot la data publicării, respectiv 2 decembrie 2025. Acesta produce efecte pe termen lung, fixând noul termen limită pentru procedurile electronice la finalul anului 2026. În ceea ce privește Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 342/2025, interpretarea oferită de judecători devine obligatorie pentru toate instanțele din România de la data publicării în Monitorul Oficial.

Aceste actualizări legislative demonstrează o dinamică accelerată în dreptul muncii și în administrarea finanțelor publice. Clarificarea modului de calcul al salariilor și extinderea digitalizării sunt semne ale unei adaptări necesare la cerințele actuale ale societății. Rămâne de văzut cum vor implementa instituțiile silvice noile interpretări juridice și ce impact bugetar vor avea acestea pe termen scurt.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1111 din 2 decembrie 2025.