Reguli noi și pedepse aspre pentru propaganda în mediul online: ce modificări aduce Legea 241 din 2025

Într-o perioadă în care informația circulă instantaneu pe rețelele sociale, limitele libertății de exprimare sunt redefinite prin noi reglementări juridice. Monitorul Oficial nr. 1200 din 24 decembrie 2025 publică un act normativ care actualizează pedepsele pentru promovarea ideologiilor extremiste și introduce reguli stricte pentru mediul digital, afectând direct modul în care conținutul este distribuit pe internet.

Propaganda în mediul online atrage pedepse majorate

Cea mai importantă schimbare adusă de Legea nr. 241/2025 vizează utilizarea sistemelor informatice pentru distribuirea materialelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Legiuitorul a decis că faptele comise în spațiul virtual prezintă un pericol social mai ridicat din cauza potențialului mare de propagare.

Dacă distribuirea acestor materiale se face prin intermediul unui sistem informatic, limitele pedepsei cu închisoarea se majorează cu jumătate. Această prevedere transformă mediul online dintr-un spațiu perceput adesea ca fiind liber de constrângeri într-o zonă de maximă responsabilitate juridică pentru utilizatori.

Dacă fapta prevăzută la alin. (21) este comisă prin intermediul unui sistem informatic, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.

O definiție extinsă pentru materialele interzise

Noua lege clarifică ce anume intră sub incidența sancțiunilor penale. Definiția materialelor interzise a fost extinsă pentru a acoperi toate formele moderne de comunicare. Nu mai este vorba doar despre cărți sau pliante, ci despre orice formă de conținut digital.

Lista include acum imagini, mesaje text, conținut audio video și orice alte documente de propagandă care transmit doctrine fasciste, legionare sau rasiste. Această actualizare permite organelor de cercetare penală să vizeze direct postările de pe platformele de socializare, podcasturile sau materialele video distribuite pe internet.

Interdicții stricte pentru spațiul public și denumiri

Legea impune reguli rigide privind prezența în spațiul public a simbolurilor legate de persoane condamnate pentru genocid sau crime de război. Este interzisă ridicarea sau menținerea statuilor, a plăcilor comemorative sau a grupurilor statuare care onorează astfel de figuri istorice, cu singura excepție a muzeelor.

Mai mult, interdicția se extinde asupra numelor de străzi, bulevarde, piețe sau parcuri. Administrațiile locale vor fi obligate să verifice și să modifice denumirile locurilor publice dacă acestea fac referire la persoane care au făcut parte din conducerea unor organizații fasciste sau legionare. Această măsură vizează eliminarea oricărei forme de legitimare publică a acestor ideologii prin elemente de urbanism.

Sancțiuni pentru negarea holocaustului pe teritoriul României

Un element de noutate este introducerea unei distincții clare pentru negarea holocaustului săvârșit pe teritoriul României. Legea pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani negarea, justificarea sau minimalizarea evidentă a acestor evenimente istorice or a efectelor lor.

Această prevedere are scopul de a proteja adevărul istoric local și de a preveni distorsionarea faptelor petrecute în jurisdicția română. Similar cu celelalte infracțiuni, dacă negarea este făcută prin sisteme informatice, pedeapsa maximă poate ajunge la 5 ani de închisoare.

Când intră în vigoare noile prevederi

Legea nr. 241/2025 a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 24 decembrie 2025. Conform regulilor generale de aplicare a legii în timp prevăzute de legislația română, actul normativ intră în vigoare la 3 zile de la publicare.

Prin urmare, noile sancțiuni și definiții se aplică începând cu data de 27 decembrie 2025. Toate persoanele fizice și juridice, precum și autoritățile publice, trebuie să se conformeze acestor modificări de la această dată.

Impactul asupra utilizatorilor de internet

Utilizatorii trebuie să fie mult mai prudenți cu materialele pe care le distribuie sau le pun la dispoziția publicului. Legea nu sancționează doar crearea de conținut, ci și simpla distribuire a acestuia. Există totuși o clauză de protecție pentru activitățile desfășurate în interesul artei, științei, cercetării sau educației, dacă acestea nu au scop de propagandă.

Această reformă legislativă subliniază intenția statului de a combate radicalizarea în mediul online și de a alinia sancțiunile la realitățile tehnologice actuale. Modificările aduse Ordonanței de urgență nr. 31/2002 și Legii nr. 157/2018 reprezintă un nou cadru de referință pentru libertatea de exprimare în România.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1200 din 24 decembrie 2025.