Plafonarea sporurilor la 30%: Ce a decis CCR referitor la salariile bugetarilor

Sistemul public de salarizare din România trece periodic prin teste de rezistență în fața instanțelor, iar una dintre cele mai sensibile probleme rămâne limita maximă a sporurilor. O decizie recentă a Curții Constituționale clarifică motivul pentru care plafonarea adaosurilor la 30% din salariul de bază nu încalcă drepturile angajaților, chiar și atunci când apar diferențe între instituții similare.

Limita sporurilor este o decizie de politică bugetară

Curtea Constituțională a analizat criticile aduse Legii cadru nr. 153/2017, în special regula care stabilește că suma sporurilor, compensațiilor și a altor adaosuri nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază la nivelul fiecărui ordonator de credite. Autorii excepției, angajați din sistemul judiciar, au susținut că această limitare creează discriminări, deoarece personalul auxiliar din instanțe diferite ajunge să aibă venituri variabile în funcție de modul în care este gestionat bugetul local.

Instanța a explicat că statul are libertatea deplină de a decide structura veniturilor salariale în funcție de resursele financiare disponibile. Această plafonare nu este privită ca o pedeapsă sau o privare de drepturi, ci ca un mecanism de control al cheltuielilor publice.

Statul are deplina legitimitate constituțională de a acorda sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de bază personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează.

Sporurile nu reprezintă drepturi fundamentale

Un punct esențial al deciziei este distincția clară între salariul de bază și beneficiile suplimentare. Judecătorii constituționali au reiterat că, în timp ce dreptul la salariu este protejat, sporurile și primele sunt drepturi salariale suplimentare. Acestea nu fac parte din nucleul dur al drepturilor fundamentale și pot fi modificate, plafonate sau chiar eliminate de către legiuitor dacă situația economică o impune.

Această viziune oferă guvernului și parlamentului o marjă largă de manevră în perioade de ajustare fiscală. Atât timp cât salariul de bază nu este afectat într un mod care să atingă existența angajatului, limitarea bonusurilor este considerată perfect legală.

Diferențele între instituții nu înseamnă discriminare

Autorii sesizării au argumentat că grefierii din anumite tribunale pot primi sporuri mai mici decât colegii lor din alte unități, deoarece pragul de 30% se calculează pe totalul bugetului fiecărui ordonator de credite. Curtea a respins acest argument, precizând că egalitatea în fața legii nu înseamnă un tratament identic în orice context administrativ.

Gestionarea bugetului este responsabilitatea fiecărui ordonator de credite. Faptul că o instituție are mai mulți angajați sau o structură diferită a personalului, ceea ce influențează calculul plafonului de 30%, nu reprezintă o încălcare a principiului plății egale pentru muncă egală. Este, în schimb, o consecință a autonomiei administrative și a încadrării în limitele bugetare aprobate.

Redimensionarea politicii salariale în timp

Decizia atinge și problema aplicării etapizate a legii salarizării. Curtea a observat că procesul de eliminare a disfuncționalităților din sistemul public este unul complex și necesită timp. Limitarea creșterilor salariale la nivelul stabilit pentru anul 2022 a fost considerată o măsură tehnică necesară pentru a preveni dezechilibrele financiare.

Această abordare confirmă faptul că nicio categorie profesională nu poate invoca un drept câștigat asupra unui anumit nivel al sporurilor dacă legea nouă stabilește un alt cadru de calcul. Justiția constituțională protejează dreptul la muncă și la protecția socială a muncii, dar nu garantează conservarea perpetuă a tuturor beneficiilor accesorii.

De când este obligatorie această decizie

Decizia Curții Constituționale nr. 607/2024 a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 2 decembrie 2025. Conform legii, aceasta devine general obligatorie de la data publicării și are putere numai pentru viitor. Instanțele judecătorești care au pe rol dosare similare privind plafonarea sporurilor vor trebui să aplice acest raționament, ceea ce înseamnă că șansele de a obține anularea pragului de 30% în justiție sunt minime.

Efectul imediat este stabilitatea cadrului legal actual. Ordonatorii de credite trebuie să continue să se încadreze în plafonul de 30% pentru totalul sporurilor, fără teama că această limitare ar putea fi declarată neconstituțională în viitorul apropiat.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1110 din 2 decembrie 2025.