Noi reguli pentru gestionarea fondurilor europene: ce se schimbă în controlul neregulilor

România introduce măsuri urgente pentru a preveni blocarea banilor de la Uniunea Europeană. Noile modificări legislative vizează reducerea ratei de eroare sub pragul de 2% și clarificarea modului în care sunt sancționate abaterile sistemice în utilizarea fondurilor nerambursabile.

Gestionarea fondurilor europene reprezintă o provocare constantă pentru administrația publică din România, iar riscul de a pierde finanțări din cauza erorilor de calcul sau a neregulilor administrative este unul real. Recent, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care modifică regulile fundamentale privind prevenirea și sancționarea acestor abateri. Schimbările sunt menite să asigure că pachetele de asigurare transmise Comisiei Europene sunt conforme și că rata de eroare reziduală nu depășește nivelul critic de materialitate.

Gestionarea ratei de eroare reziduală

Una dintre cele mai importante prevederi ale noului act normativ se referă la obligația autorităților de a menține rata de eroare totală reziduală sub pragul de 2%. Acest indicator reflectă acuratețea cheltuielilor declarate și este esențial pentru acceptarea conturilor anuale de către Comisia Europeană. Dacă acest prag este depășit, există riscul ca cererile de plată ulterioare să fie respinse, ceea ce ar bloca fluxurile financiare către proiectele aflate în derulare.

Autoritățile de management și organismele care îndeplinesc funcția contabilă au acum obligația legală de a exclude definitiv sumele necesare pentru a readuce rata de eroare în limitele acceptabile. Această măsură trebuie luată înainte de transmiterea pachetului de asigurare către instituțiile europene, termenul limită fiind data de 15 februarie a fiecărui an pentru anul contabil precedent.

Autoritatea de certificare are obligația de a exclude definitiv suma necesară în vederea reducerii la nivelul de materialitate a ratei de eroare totală reziduală calculată de către Autoritatea de audit.

Introducerea conceptului de eroare extrapolată

O noutate semnificativă este clarificarea modului în care sunt tratate erorile cu caracter sistemic. Atunci când o verificare prin sondaj identifică o problemă care se repetă în situații similare, autoritățile trebuie să calculeze o eroare extrapolată. Aceasta înseamnă că neregulile găsite la un eșantion de proiecte pot fi aplicate întregii categorii de cheltuieli neauditate dacă se constată aceleași deficiențe.

Această abordare obligă autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor să reverifice toate operațiunile susceptibile de a conține erori identice. Scopul este emiterea unor titluri de creanță individualizate pentru fiecare beneficiar în parte, astfel încât impactul financiar să fie recuperat corect și rata de eroare să fie diminuată înainte de raportarea finală.

Impactul asupra bugetului de stat

O prevedere cu impact financiar major stabilită prin această ordonanță este aceea că sumele excluse definitiv pentru a permite admiterea conturilor vor rămâne drept cheltuială definitivă a bugetului de stat. Practic, dacă erorile nu pot fi corectate sau recuperate de la beneficiari în timp util, statul român își asumă aceste costuri pentru a nu pierde întregul program de finanțare.

Acest mecanism subliniază responsabilitatea uriașă pe care o au instituțiile statului în monitorizarea proiectelor. Deși măsura protejează absorbția generală a fondurilor europene, ea pune o presiune suplimentară pe bugetul național, transformând erorile administrative în costuri directe pentru contribuabili.

Când intră în vigoare

Ordonanța de urgență nr. 86/2025 a intrat în vigoare la data de 24 decembrie 2025, data publicării sale în Monitorul Oficial. Fiind o ordonanță de urgență, prevederile sale se aplică imediat, fiind necesară implementarea lor rapidă pentru a respecta calendarul de transmitere a documentației către Comisia Europeană în luna februarie.

Cine este vizat și ce trebuie făcut

Noile reguli vizează în mod direct autoritățile de management, organismele intermediare și toate instituțiile implicate în circuitul financiar al fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027. Beneficiarii de proiecte, fie ei publici sau privați, trebuie să fie mult mai atenți la conformitatea cheltuielilor, deoarece controalele vor deveni mai riguroase, iar mecanismul de extrapolare a erorilor poate duce la corecții financiare chiar și acolo unde nu a existat un audit direct pe proiectul respectiv.

• Autoritățile trebuie să identifice rapid situațiile care pot genera erori sistemice.
• Beneficiarii trebuie să asigure o documentație impecabilă pentru a evita includerea în eșantioanele cu rate mari de eroare.
• Structurile de control vor emite titluri de creanță care vor include atât neregula individuală, cât și cota din eroarea extrapolată.

Această reformă a sistemului de control al fondurilor europene reprezintă un pas necesar pentru maturizarea modului în care România utilizează resursele externe. Deși regulile sunt mai stricte, ele oferă predictibilitate și protejează interesul național de a nu pierde finanțări vitale pentru infrastructură, educație sau digitalizare.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1199 din 24 decembrie 2025.