Legea 247/2025 și Convenția de la Faro: O nouă viziune asupra patrimoniului cultural în România

Monitorul Oficial nr. 1206 din 29 decembrie 2025 aduce o lege cu un impact semnificativ asupra modului în care România abordează patrimoniul cultural. Este vorba despre Legea nr. 247/2025 pentru ratificarea Convenției-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate, cunoscută și sub numele de Convenția de la Faro. Acest act normativ redefinește patrimoniul cultural, punând accentul pe dimensiunea umană și socială, transformându-l dintr-o simplă colecție de obiecte într-o resursă vie pentru dezvoltare și coeziune socială.

Convenția de la Faro, adoptată la 27 octombrie 2005 și semnată de România la Strasbourg la 17 februarie 2025, reprezintă o schimbare de paradigmă în gestionarea patrimoniului cultural. Spre deosebire de abordările tradiționale, care se concentrau predominant pe protecția fizică a bunurilor culturale, Convenția de la Faro plasează oamenii și valorile umane în centrul conceptului de patrimoniu. Aceasta recunoaște dreptul fiecărei persoane de a se implica în patrimoniul cultural pe care îl alege, respectând drepturile și libertățile celorlalți, ca parte a dreptului de a participa liber la viața culturală.

Ce aduce nou Convenția de la Faro?

Legea 247/2025, prin ratificarea Convenției de la Faro, angajează România la o serie de principii și acțiuni menite să valorifice patrimoniul cultural ca motor de dezvoltare durabilă și calitate a vieții.

Obiectivele principale ale Convenției

• Recunoașterea drepturilor privind patrimoniul cultural: Acestea sunt considerate inerente dreptului de a participa la viața culturală, așa cum este definit în Declarația Universală a Drepturilor Omului.
• Responsabilitate individuală și colectivă: Convenția subliniază că fiecare persoană și comunitate are o responsabilitate față de patrimoniul cultural.
• Dezvoltare umană și calitate a vieții: Acțiunea de conservare și utilizare sustenabilă a patrimoniului cultural are ca scop final îmbunătățirea condițiilor de viață și dezvoltarea oamenilor.
• Societate pașnică și democratică: Patrimoniul cultural este văzut ca un instrument pentru construirea unei societăți bazate pe pace, democrație și respectarea diversității culturale.
• Sinergia competențelor: Se încurajează colaborarea între toți actorii publici, instituționali și privați implicați în gestionarea patrimoniului.

Definiții extinse

Convenția introduce definiții cheie care reflectă noua abordare:

• Patrimoniul cultural: Este definit ca un ansamblu de resurse moștenite din trecut pe care oamenii le identifică drept o reflectare și expresie a valorilor, credințelor, cunoștințelor și tradițiilor lor în continuă evoluție. Acesta include toate aspectele mediului care rezultă din interacțiunea dintre oameni și locuri de-a lungul timpului.
• Comunitatea patrimonială: Este formată din persoane care prețuiesc aspecte specifice ale patrimoniului cultural pe care doresc să le susțină și să le transmită generațiilor viitoare, în cadrul acțiunii publice.

Drepturi și responsabilități referitoare la patrimoniul cultural

Părțile recunosc că orice persoană, singură sau în comun, are dreptul de a beneficia de patrimoniul cultural și de a contribui la îmbogățirea acestuia. De asemenea, fiecare are responsabilitatea de a respecta patrimoniul cultural al altora și patrimoniul comun al Europei.

Patrimoniul comun al Europei

România se angajează să promoveze recunoașterea patrimoniului comun al Europei, care include toate formele de patrimoniu cultural de pe continent, ca o sursă de memorie, înțelegere, identitate, coeziune și creativitate. De asemenea, sunt incluse idealurile, principiile și valorile care favorizează dezvoltarea unei societăți pașnice și stabile, bazate pe drepturile omului, democrație și statul de drept.

Implicații pentru politici și dezvoltare

Convenția de la Faro solicită statelor membre să integreze patrimoniul cultural în diverse domenii de politici publice:

• Legislație și politici de patrimoniu: Se impune recunoașterea interesului public asociat elementelor patrimoniului cultural și creșterea valorii acestuia prin identificare, studiu, interpretare, protejare, conservare și prezentare.
• Dezvoltare durabilă și diversitate culturală: Protecția patrimoniului cultural devine un factor central al obiectivelor de dezvoltare durabilă, diversitate culturală și creativitate contemporană.
• Dialog și coexistență pașnică: Patrimoniul cultural este o resursă pentru a facilita coexistența pașnică, promovând încrederea și înțelegerea reciprocă.
• Mediu și calitate a vieții: Utilizarea aspectelor patrimoniale ale mediului cultural pentru a îmbogăți procesele de dezvoltare economică, politică, socială și culturală, cu evaluări de impact și strategii de atenuare a efectelor negative.
• Utilizare durabilă și activitate economică: Promovarea respectului pentru integritatea patrimoniului cultural, definirea principiilor de management durabil și valorificarea potențialului economic al patrimoniului, fără a compromite valorile sale intrinseci.

Responsabilitate comună și participare publică

Un aspect fundamental al Convenției este accentul pe responsabilitatea comună și participarea publicului:

• Organizarea responsabilităților publice: Se încurajează o abordare integrată a autorităților publice, colaborarea cu experți, proprietari, investitori, întreprinderi, organizații neguvernamentale și societatea civilă.
• Acces și participare democratică: Fiecare este încurajat să participe la procesul de identificare, studiu, interpretare, protejare, conservare și prezentare a patrimoniului cultural. Se vizează îmbunătățirea accesului, în special pentru tineri și persoane defavorizate.
• Patrimoniu cultural și cunoaștere: Dimensiunea patrimoniului cultural trebuie inclusă la toate nivelurile de educație, ca sursă pentru studii în diverse discipline. Se încurajează cercetarea interdisciplinară și formarea profesională continuă.
• Patrimoniu cultural și societatea informațională: Dezvoltarea utilizării tehnologiei digitale pentru a îmbunătăți accesul la patrimoniul cultural, promovând calitatea conținuturilor și diversitatea limbilor și culturilor.

Când intră în vigoare Legea 247/2025?

Conform prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, legile intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial, cu excepția cazurilor în care se prevede o altă dată. Având în vedere că Legea nr. 247/2025 a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1206 din 29 decembrie 2025, aceasta va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2026.

Implicații practice pentru România

Ratificarea Convenției de la Faro prin Legea 247/2025 impune României o serie de obligații și oportunități. Autoritățile publice, instituțiile culturale, comunitățile locale și cetățenii vor trebui să adopte o perspectivă mai holistică asupra patrimoniului cultural. Aceasta înseamnă nu doar protejarea monumentelor, ci și recunoașterea valorii patrimoniului imaterial, a tradițiilor, a peisajelor culturale și a modului în care acestea contribuie la identitatea și bunăstarea comunităților.

Se anticipează o mai mare implicare a publicului în deciziile legate de patrimoniu, o integrare mai puternică a acestuia în strategiile de dezvoltare locală și regională, precum și o promovare activă a dialogului intercultural. De asemenea, educația și utilizarea tehnologiei digitale vor juca un rol important în accesibilizarea și valorificarea patrimoniului cultural pentru toate categoriile de public.

Legea 247/2025, prin ratificarea Convenției de la Faro, deschide un nou capitol în abordarea patrimoniului cultural în România. Aceasta consolidează ideea că patrimoniul nu este doar o relicvă a trecutului, ci o resursă dinamică, vie, cu un potențial semnificativ pentru dezvoltarea umană, coeziunea socială și prosperitatea viitoare. Prin centrarea pe oameni și pe drepturile lor culturale, România se alătură eforturilor europene de a construi o societate mai incluzivă și mai conștientă de valoarea intrinsecă a moștenirii sale.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1206 din 29 decembrie 2025.