Decizie CCR: Constituționalitatea legilor integrității publice și controlului averilor

Curtea Constituțională a României a publicat Decizia nr. 402 din 18 septembrie 2025, prin care a respins o excepție de neconstituționalitate vizând mai multe articole din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și din Legea nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii. Această decizie reconfirmă validitatea și cadrul legal al mecanismelor de verificare a averilor, a conflictelor de interese și a incompatibilităților pentru persoanele care ocupă funcții publice, consolidând rolul Agenției Naționale de Integritate și al comisiilor de cercetare a averilor în lupta împotriva corupției și pentru asigurarea integrității.

Contextul deciziei Curții Constituționale

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în cadrul unui dosar aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, punând sub semnul întrebării legalitatea unor prevederi esențiale din legislația privind integritatea publică. Autorii excepției au argumentat că aceste dispoziții ar contraveni principiilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție, prezumția de nevinovăție, prezumția dobândirii licite a averii și ar atribui un caracter jurisdicțional nepermis comisiilor de cercetare a averilor.

Articolele contestate din legislația integrității

Decizia Curții Constituționale a vizat, în principal, următoarele articole:

• Art. 10 lit. f), art. 15 și art. 17 alin. (4) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice. Acestea se referă la activitățile inspectorilor de integritate, la solicitarea de documente și informații în timpul evaluării, precum și la comunicarea rapoartelor de evaluare către diverse instituții.
• Art. 102 alin. (3), art. 103, art. 104 alin. (1) lit. a), art. 17 alin. (1) teza întâi, art. 18 alin. (1) și art. 20 din Legea nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici. Aceste articole reglementează atribuțiile comisiilor de cercetare a averilor, posibilitatea de a efectua cercetări locale sau expertize, dreptul persoanelor evaluate de a produce probe în apărare, modalitatea de sesizare a curților de apel și procedura de judecată în cazurile de avere nejustificată, inclusiv posibilitatea confiscării.

Autorii excepției au susținut că anumite prevederi ar limita dreptul la apărare și accesul la justiție, în special prin lipsa unei căi de atac directe împotriva rapoartelor de evaluare ale Agenției Naționale de Integritate sau a ordonanțelor emise de comisiile de cercetare. De asemenea, s-a invocat o presupusă încălcare a prezumției de nevinovăție și a prezumției dobândirii licite a averii, prin modul în care se administrează probele și se dispune confiscarea.

Argumentele Curții Constituționale

Curtea Constituțională a reafirmat constituționalitatea dispozițiilor contestate, bazându-se pe o jurisprudență anterioară constantă în materie. Argumentele principale ale Curții pot fi sintetizate astfel:

Curtea a subliniat că dispozițiile de lege reglementează procedura de întocmire a raportului de evaluare de către inspectorul de integritate, constatarea elementelor de încălcare a legislației, procedura în fața comisiei de cercetare a averilor, modalitatea de sesizare și procedura în fața instanței de judecată, precum și procedura de contestare a soluțiilor pronunțate de curtea de apel.

Referitor la comisia de cercetare a averilor, Curtea a reiterat că aceasta nu este un organ de jurisdicție. Rolul său nu este de a "spune dreptul" sau de a înfăptui justiția prin acte proprii cu efecte jurisdicționale specifice. Comisia are, în realitate, rolul de a cerceta cele consemnate de Agenția Națională de Integritate și de a efectua o activitate de cercetare prealabilă. Această activitate are un rol de "filtrare", trimițând către instanța judecătorească sau parchetul competent doar cauzele care, printr-o "ordonanță motivată", sunt temeinic argumentate.

Curtea a evidențiat că modalitatea de constituire a comisiei de cercetare, formată din doi judecători și un procuror, reprezintă o garanție suplimentară a imparțialității și a contradictorialității. Prezența judecătorilor și a procurorilor, care fac parte din autoritatea judecătorească, asigură respectarea principiilor legalității și imparțialității. Actele emise de comisie, dacă nu dispun clasarea cauzei, au exclusiv rolul de a sesiza instanța judecătorească sau parchetul competent. Efectul juridic definitiv aparține instanței judecătorești, care, fiind sesizată, administrează probe noi și constată dacă dobândirea bunurilor este sau nu justificată, putând hotărî, după caz, confiscarea bunurilor sau plata unei sume de bani.

În ceea ce privește garanțiile procedurale, Curtea a constatat că prevederile legale criticate oferă părților garanțiile necesare exercitării depline a dreptului la apărare și la un proces echitabil. Acestea includ comunicarea raportului de evaluare, citarea și ascultarea persoanei cercetate, precum și posibilitatea formulării de probe în apărare.

Când intră în vigoare decizia

Decizia Curții Constituționale nr. 402 din 18 septembrie 2025 a intrat în vigoare la data publicării sale în Monitorul Oficial, Partea I, adică la 30 decembrie 2025.

Impactul deciziei

Această decizie are un impact semnificativ asupra cadrului legal de integritate publică din România. Prin reconfirmarea constituționalității prevederilor contestate, Curtea Constituțională validează instrumentele legislative existente pentru prevenirea și combaterea corupției. Decizia conferă certitudine juridică Agenției Naționale de Integritate și comisiilor de cercetare a averilor în exercitarea atribuțiilor lor. În plus, reafirmă rolul instanțelor judecătorești ca garanți finali ai drepturilor și libertăților cetățenilor în procesul de verificare a integrității și a averilor, asigurând un echilibru între necesitatea luptei anticorupție și respectarea garanțiilor fundamentale.

Decizia contribuie la consolidarea încrederii publice în instituțiile statului responsabile cu asigurarea integrității funcționarilor publici și demnitarilor, prin clarificarea și validarea legalității procedurilor de control și evaluare.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1217 din 30 decembrie 2025.