Decizia Curții Constituționale despre sporurile pentru condiții de muncă vătămătoare la bugetari

Curtea Constituțională a României a publicat Decizia nr. 342 din 1 iulie 2025, prin care a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate referitoare la acordarea sporurilor pentru condiții de muncă vătămătoare. Această decizie menține interpretarea conform căreia aceste sporuri se acordă doar personalului bugetar ale cărui salarii de bază au atins sau depășesc nivelul stabilit pentru anul 2022, conform Legii-cadru nr. 153/2017. Implicațiile sunt semnificative pentru mii de angajați din sectorul public care își desfășoară activitatea în medii cu risc, dar care nu îndeplinesc criteriul salarial.

Contextul legal și excepția de neconstituționalitate

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a instituit un cadru complex pentru stabilirea remunerațiilor în sectorul bugetar. Printre elementele salariale se numără și sporurile pentru condiții de muncă vătămătoare, reglementate de art. 23 din această lege. Aceste sporuri sunt menite să compenseze riscurile de îmbolnăvire și contagiune la care sunt expuși angajații care lucrează în condiții specifice, recunoscute prin buletine de expertizare a locurilor de muncă.

Problema a apărut în interpretarea și aplicarea acestor dispoziții, corelate cu art. 36 alin. (1) și art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) și alin. (6) din aceeași lege. Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, a stabilit că sporul pentru condiții vătămătoare de muncă poate fi acordat doar personalului care a atins, prin majorările salariale acordate începând cu 1 ianuarie 2018, nivelul salariului de bază prevăzut de lege pentru anul 2022.

Această interpretare a generat nemulțumiri și a condus la ridicarea excepției de neconstituționalitate de către Sindicatul Salariaților din Agenția Domeniilor Statului. Argumentele principale aduse în sprijinul excepției au vizat încălcarea următoarelor principii constituționale:

• Egalitatea în drepturi (art. 16 alin. (1)): S-a susținut că excluderea de la dreptul la ocrotirea sănătății, prin neacordarea sporului, pe baza nivelului salarial, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, constituie o discriminare.
• Dreptul la ocrotirea sănătății (art. 34 alin. (1)): Sporul este o măsură de protecție socială, iar condiționarea sa de nivelul salarial, în loc de existența efectivă a condițiilor de risc, ar încălca acest drept.
• Protecția socială a muncii (art. 41 alin. (2)): S-a argumentat că legea ar trebui să asigure măsuri de protecție pentru toți cei care muncesc în condiții vătămătoare.
• Restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți (art. 53): S-a considerat că limitarea accesului la sporul de risc, bazată pe criteriul salarial, nu respectă condițiile constituționale de restrângere a drepturilor.

Autorii excepției au subliniat că valoarea salariului de bază nu influențează riscul real de îmbolnăvire, iar Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a considerat deja, prin Hotărârea nr. 797/2019, că acordarea diferențiată a sporului reprezintă discriminare.

Decizia Curții Constituționale și argumentele sale

Curtea Constituțională a analizat excepția de neconstituționalitate și a decis să o respingă ca inadmisibilă. Această decizie se bazează pe considerente exprimate în hotărâri anterioare ale Curții, în special Decizia nr. 42 din 30 ianuarie 2025 și Decizia nr. 110 din 23 februarie 2021.

Argumentele esențiale ale Curții Constituționale sunt următoarele:

• Sporurile salariale nu sunt drepturi fundamentale: Curtea a reiterat că sporurile, premiile și alte stimulente reprezintă drepturi salariale suplimentare, nu drepturi fundamentale consacrate și garantate de Constituție. Legiuitorul are libertatea de a institui, diferenția, modifica, suspenda sau anula aceste sporuri în funcție de categoriile de personal și de context.
• Marja largă de apreciere a legiuitorului: Curtea a subliniat că legiuitorul deține o marjă considerabilă de apreciere în ceea ce privește modalitatea de îndeplinire a obligației de asigurare a igienei și sănătății publice (art. 34 alin. (2) din Constituție). Aceasta include stabilirea intervalului temporal, a cuantumului sporurilor, a categoriilor de beneficiari și a condițiilor de acordare.
• Inadmisibilitatea excepției: În prezenta cauză, Curtea a apreciat că aspectele invocate privesc modul de interpretare și aplicare a textelor de lege criticate în cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești, iar nu o neconstituționalitate intrinsecă a normelor. Deoarece a mai soluționat critici identice în decizii anterioare, Curtea a considerat excepția inadmisibilă.

Prin urmare, Curtea Constituțională nu a reexaminat pe fond constituționalitatea dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017 sub aspectul condiționării sporului de atingerea nivelului salarial din 2022, ci a menținut linia sa jurisprudențială anterioară, considerând că astfel de aspecte intră în sfera de decizie a legiuitorului și nu constituie o încălcare a drepturilor fundamentale.

Când intră în vigoare

Decizia Curții Constituționale nr. 342 din 1 iulie 2025 a intrat în vigoare la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, adică la 30 decembrie 2025. Fiind o decizie a Curții Constituționale, ea este definitivă și general obligatorie de la această dată.

Implicații practice pentru personalul bugetar

Respingerea excepției de neconstituționalitate, chiar și ca inadmisibilă, are implicații directe pentru angajații din sectorul public. Aceasta înseamnă că interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, conform căreia sporul pentru condiții de muncă vătămătoare se acordă doar celor care au atins nivelul salarial din anul 2022, rămâne valabilă.

Astfel, personalul bugetar care își desfășoară activitatea în condiții de muncă vătămătoare, dar ale cărui salarii de bază nu au ajuns încă la nivelul stabilit pentru anul 2022, nu va beneficia de acest spor. Această situație poate crea în continuare un sentiment de inechitate între angajați care prestează aceeași muncă, în aceleași condiții de risc, dar care sunt remunerați diferit în ceea ce privește sporurile.

Pentru angajații vizați, opțiunile rămân limitate la demersuri legislative viitoare, care ar putea modifica explicit condițiile de acordare a sporurilor, sau la acțiuni în instanță bazate pe alte temeiuri legale, în afara celor de neconstituționalitate deja analizate de CCR.

Concluzii

Decizia Curții Constituționale nr. 342/2025 reconfirmă viziunea instanței constituționale asupra marjei de apreciere a legiuitorului în domeniul salarizării, în special în ceea ce privește sporurile care nu sunt considerate drepturi fundamentale. Deși intenția de a compensa riscurile la locul de muncă este recunoscută, condiționarea acestor sporuri de nivelul salarial rămâne o realitate legală pentru personalul plătit din fonduri publice, conform interpretării actuale a Legii-cadru nr. 153/2017.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1216 din 30 decembrie 2025.