Reguli noi privind verificările ani și situațiile de incompatibilitate pentru aleșii locali stabilite de Curtea Constituțională

Monitorul Oficial a publicat recent o decizie a Curții Constituționale care clarifică limitele de acțiune ale Agenției Naționale de Integritate și regimul incompatibilităților pentru primari și viceprimari. Decizia numărul 243 din 2025 analizează dacă inspectorii de integritate pot demara investigații din proprie inițiativă și dacă prezența aleșilor locali în consiliile de administrație ale școlilor reprezintă o încălcare a legii. Aceste precizări sunt necesare pentru stabilitatea administrației publice și pentru respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor evaluate.

Contextul verificărilor efectuate de Agenția Națională de Integritate

Disputa juridică a pornit de la interpretarea unor articole din Legea numărul 176 din 2010 și Legea numărul 161 din 2003. Autorii excepției de neconstituționalitate au susținut că Agenția Națională de Integritate, cunoscută sub acronimul ANI, desfășoară activități care se aseamănă cu urmărirea penală. Aceștia au argumentat că posibilitatea inspectorilor de a se sesiza din oficiu transformă instituția într-un organ de cercetare, ceea ce ar depăși cadrul administrativ stabilit prin Constituție.

Un aspect central al analizei îl reprezintă articolul 12 din Legea numărul 176 din 2010. Acest text permite agenției să înceapă evaluarea averii, a conflictelor de interese sau a incompatibilităților pe baza unui raport de sesizare întocmit de președintele instituției sau pe baza unei note a inspectorului de integritate. Criticile aduse acestei prevederi sugerează că o astfel de putere ar putea fi folosită în mod abuziv, încălcând principiul separației puterilor în stat.

Constituționalitatea sesizării din oficiu

Curtea Constituțională a analizat dacă mecanismul de sesizare din oficiu este conform cu normele fundamentale. Argumentele aduse în fața judecătorilor au invocat decizii anterioare prin care anumite forme de sesizare fuseseră declarate neconstituționale. Totuși, instanța a reținut că activitatea de evaluare a integrității rămâne una de natură administrativă. Inspectorul de integritate nu exercită atribuții de magistrat și nici nu emite acte de acuzare penală.

Raportul de evaluare întocmit la finalul procedurii are valoarea unui act administrativ de constatare. Acesta poate fi atacat în fața instanțelor de contencios administrativ, ceea ce asigură un control judecătoresc deplin. Prin urmare, simpla existență a posibilității de a începe o verificare fără o plângere externă nu transformă agenția într-o structură de urmărire penală. Această capacitate de autosesizare este considerată o metodă de a proteja interesul public și de a asigura transparența în exercitarea funcțiilor publice.

Incompatibilitatea primarilor în consiliile de administrație ale școlilor

O altă problemă majoră abordată în decizie se referă la articolul 87 din Legea numărul 161 din 2003. Acest articol stabilește că funcția de primar sau viceprimar este incompatibilă cu cea de membru în consiliul de administrație al instituțiilor publice. În practică, mulți aleși locali au făcut parte din conducerea școlilor din localitățile lor, considerând că astfel pot sprijini mai bine procesul educațional și gestionarea fondurilor locale.

Autorii sesizării au subliniat o contradicție între legi. Pe de o parte, legea integrității interzice aceste funcții. Pe de altă parte, Legea educației naționale numărul 1 din 2011 prevedea că primarul sau un reprezentant al acestuia trebuie să facă parte din consiliul de administrație al unităților de învățământ. Această suprapunere legislativă a creat confuzie și a dus la numeroase rapoarte de incompatibilitate emise de ANI împotriva primarilor.

Argumentele prezentate în favoarea aleșilor locali includ următoarele puncte:

• Activitatea în consiliul de administrație al școlii este adesea neremunerată și nu aduce un beneficiu financiar personal.
• Prezența primarului asigură o coordonare mai bună între nevoile școlii și bugetul local aprobat de primărie.
• Legea administrației publice locale obligă primarul să asigure baza materială și condițiile necesare pentru învățământ.
• Interdicția ar putea fi considerată o restrângere nejustificată a dreptului de a exercita mandatul de ales local.

Procedura de evaluare și drepturile persoanei vizate

Decizia Curții Constituționale reiterează importanța respectării garanțiilor procesuale în timpul verificărilor efectuate de ANI. Articolele 20, 21 și 22 din Legea numărul 176 din 2010 stabilesc pașii obligatorii pe care inspectorul trebuie să îi urmeze:

Dacă sunt identificate elemente de conflict de interese sau incompatibilitate, persoana vizată trebuie informată imediat. Aceasta are obligația de a fi invitată pentru a prezenta un punct de vedere. Informarea se face prin poștă, cu scrisoare recomandată și confirmare de primire, pentru a exista certitudinea că persoana a luat la cunoștință despre procedură.

Persoana evaluată are dreptul de a fi asistată sau reprezentată de un avocat. De asemenea, poate prezenta orice date sau informații pe care le consideră utile pentru apărarea sa. Dacă după exprimarea punctului de vedere inspectorul menține opinia că există o încălcare a legii, acesta întocmește raportul de final de evaluare.

Raportul trebuie să conțină o parte descriptivă a faptelor, punctul de vedere al persoanei evaluate și concluziile clare. Acesta se comunică în termen de 5 zile de la finalizare. Persoana are la dispoziție 15 zile pentru a contesta documentul la instanța de contencios administrativ. Dacă nu este contestat, agenția sesizează organele disciplinare sau instanța pentru anularea actelor emise în stare de conflict de interese.

Când intră în vigoare și ce efecte produce

Decizia Curții Constituționale numărul 243 din 15 mai 2025 a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 3 noiembrie 2025. Conform legii fundamentale, deciziile Curții sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor de la data publicării lor.

Efectele practice ale acestei publicări sunt imediate:

• Instanțele de judecată care au pe rol dosare privind rapoarte de integritate vor aplica interpretările oferite de Curte.
• Procedurile de evaluare aflate în curs la agenția națională de integritate trebuie să respecte strict dreptul la apărare și termenele de informare.
• Clarificările privind incompatibilitatea primarilor în instituțiile publice vor servi ca reper pentru viitoarele numiri în consiliile de administrație.

Interpretarea oferită de instanța constituțională protejează sistemul de integritate, dar impune și o rigoare sporită pentru inspectorii agenției. Aceștia trebuie să se asigure că orice sesizare din oficiu este bine fundamentată și că persoana verificată are toate mijloacele necesare pentru a-și demonstra nevinovăția înainte de finalizarea raportului.

Deși legislația a suferit modificări succesive, inclusiv prin Legea numărul 87 din 2017, decizia rămâne relevantă pentru situațiile juridice născute sub vechea reglementare și care produc încă efecte. Aceasta oferă o soluție pentru perioadele de incertitudine legislativă în care primarii s-au aflat între obligația de a gestiona școlile și interdicția de a face parte din conducerea acestora.

Este de așteptat ca această decizie să reducă numărul litigiilor prelungite în instanță, oferind o bază legală mai clară pentru evaluarea conduitei aleșilor locali. Transparența și integritatea rămân piloni ai funcției publice, dar aplicarea sancțiunilor trebuie să fie rezultatul unei proceduri corecte și previzibile.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1012 din 3 noiembrie 2025.