Reforma fiscală și noile reguli pentru companii: ce a decis Curtea Constituțională

Monitorul Oficial nr. 1041 din 11 noiembrie 2025 aduce clarificări majore pentru mediul de afaceri din România. Curtea Constituțională a validat constituționalitatea pachetul legislativ privind redresarea și eficientizarea resurselor publice, respingând obiecțiile de neconstituționalitate. Această decizie deschide calea pentru implementarea unor schimbări profunde în modul în care societățile comerciale gestionează dividendele, relația cu ANAF și tranzacțiile cu monede virtuale.

Restricții noi pentru dividende și împrumuturi între afiliați

Una dintre cele mai importante modificări din pachetul legislativ atacat vizează Legea societăților nr. 31/1990. Companiile care aleg să distribuie dividende trimestrial nu mai pot acorda împrumuturi acționarilor, asociaților sau persoanelor afiliate până când nu se realizează regularizarea diferențelor rezultate din aceste distribuiri. Această măsură urmărește să prevină decapitalizarea firmelor înainte de închiderea exercițiului financiar anual.

De asemenea, dacă o societate are un activ net care a scăzut sub jumătate din valoarea capitalului social subscris, aceasta are interdicția de a restitui împrumuturile luate de la asociați sau afiliați. Nerespectarea acestor reguli atrage răspunderea solidară a societății și a beneficiarului plății pentru obligațiile bugetare restante, în limita sumelor împrumutate sau restituite.

Licitarea electronică a bunurilor sechestrate de ANAF

Procesul de executare silită trece printr-o transformare digitală. Valorificarea bunurilor mobile de valoare semnificativă și a bunurilor imobile se va face prin intermediul unei platforme de licitații electronice. Această platformă va include descrieri detaliate, fotografii și chiar fișiere media pentru bunurile scoase la vânzare.

Participanții la licitație trebuie să plătească o taxă de participare de 10% din prețul de pornire. Adjudecarea se face în favoarea celui care oferă cel mai mare preț, dar nu mai puțin de prețul de pornire. Această digitalizare este menită să crească transparența și să atragă un număr mai mare de potențiali cumpărători.

Reguli stricte pentru evitarea inactivității fiscale

Modificările aduse Codului de procedură fiscală stabilesc condiții noi pentru menținerea stării de activitate a unei persoane juridice. Obligativitatea deschiderii unui cont de plăți în România devine un element central. Lipsa unui astfel de cont sau neîndeplinirea obligațiilor declarative poate duce la declararea inactivității și, în final, la dizolvarea forțată a societății după un an de inactivitate.

Deși autorii sesizării la Curtea Constituțională au susținut că aceste măsuri sunt disproporționate, Curtea a reținut că statul are dreptul să impună standarde obiective pentru a asigura controlul fiscal și combaterea evaziunii. Inactivitatea nu este văzută doar ca o simplă neregulă administrativă, ci ca un risc pentru integritatea sistemului fiscal.

Impozitarea câștigurilor din monede virtuale

Legea atacată introduce reguli specifice pentru veniturile obținute din transferul de monedă virtuală. Câștigul se determină ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției. Cota de impozitare este stabilită la 16%.

Există un prag de scutire pentru câștigurile mici. Nu se impozitează câștigurile sub nivelul de 200 lei pe tranzacție, cu condiția ca totalul câștigurilor dintr-un an fiscal să nu depășească 600 lei. Analiza Curții a respins criticile privind dificultatea calculului în cazul tranzacțiilor prin stablecoins, considerând că obligația de conformare fiscală rămâne valabilă indiferent de complexitatea tehnologică.

Procedura angajării răspunderii, prin natura sa, impune ca măsurile adoptate să intre în vigoare într-un interval temporal redus, astfel că, dacă s-ar aplica art. 4 alin. (1) din Codul fiscal în privința legilor adoptate în această procedură, s-ar ajunge la concluzia că legile fiscale nu ar putea fi, în realitate, adoptate prin angajarea răspunderii.

Când intră în vigoare noile măsuri

Calendarul implementării este eșalonat, oferind în anumite cazuri perioade de adaptare. Conform fragmentului analizat, termenele sunt următoarele:

• Decizia Curții Constituționale nr. 481/2025 este definitivă și general obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial, respectiv 11 noiembrie 2025.
• Prevederile referitoare la taxa logistică pentru fluxurile extracomunitare (Art. XXII) au intrat în vigoare la 1 noiembrie 2025.
• Anumite măsuri fiscale și administrative sunt programate să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2026.
• Sancțiunile legate de situațiile financiare anuale și anumite contravenții specifice se vor aplica începând cu anul 2027, raportat la exercițiul financiar al anului 2025.

Clarificări în sectorul energiei electrice și al gazelor naturale

Separat de marea reformă fiscală, Curtea a soluționat și o excepție privind Legea nr. 123/2012. S-a stabilit că sancționarea contravențională a operatorilor economici prin trimitere la reglementările tehnice și comerciale emise de ANRE este constituțională. Instanțele au argumentat că ANRE are competența legală de a emite ordine obligatorii, iar nerespectarea acestora constituie o faptă clar definită, chiar dacă norma este una în alb.

Această decizie confirmă autoritatea organismelor de reglementare de a impune standarde tehnice a căror încălcare poate fi sancționată direct, fără a fi necesară detalierea fiecărei omisiuni tehnice direct în textul legii primare.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1041 din 11 noiembrie 2025.