Decizia CCR privind majorarea salariului pentru predarea simultană în învățământul preșcolar

Curtea Constituțională a României a analizat constituționalitatea prevederilor care reglementează majorarea salariului de bază pentru personalul didactic ce asigură predarea simultană. Decizia vizează în mod direct cadrele didactice din învățământul preșcolar care au solicitat beneficii similare cu cele acordate profesorilor din învățământul primar și gimnazial. Instanța a stabilit dacă excluderea educatoarelor de la acest spor salarial reprezintă sau nu o formă de discriminare în raport cu legea salarizării personalului plătit din fonduri publice.

Contextul Deciziei privind salarizarea cadrelor didactice

Disputa juridică a pornit de la o excepție de neconstituționalitate ridicată de Curtea de Apel Constanța. Obiectul analizei a fost articolul 7 litera b din anexa numărul unu la Legea cadru numărul 153 din 2017. Acest text de lege prevede o creștere cu 10% a salariului de bază pentru personalul didactic care asigură predarea simultană la trei clase de elevi în învățământul primar sau gimnazial. Problema semnalată de instanță a fost faptul că personalul din învățământul preșcolar nu beneficiază de aceeași majorare chiar dacă desfășoară activități similare cu grupe de copii de vârste diferite.

În trecut legislația includea și învățământul preșcolar în această categorie de beneficiari. Totuși o modificare operată în anul 2020 prin Ordonanța de urgență a Guvernului numărul 1 a eliminat referirea la grupele de grădiniță. Autoarea excepției a susținut că această eliminare a fost făcută fără o justificare obiectivă. Argumentul principal a fost acela că efortul depus de o educatoare care lucrează simultan cu mai multe grupe de copii este comparabil cu cel al unui învățător care lucrează cu mai multe clase de elevi.

De ce a fost respinsă solicitarea de majorare a salariului

Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate și a decis că prevederile legale sunt constituționale. Judecătorii au explicat că principiul egalității în drepturi nu înseamnă uniformitate. Statul are libertatea de a stabili tratamente juridice diferite pentru situații care nu sunt identice. În acest caz diferența de tratament este justificată de cadrul legal general care organizează sistemul de învățământ din România.

Principalele motive pentru care solicitarea a fost considerată neîntemeiată sunt următoarele.

• Reglementarea predării în regim simultan este recunoscută oficial doar pentru nivelul primar și cel gimnazial.
• Metodologia de organizare a claselor în regim simultan nu prevede această formă de activitate pentru grădinițe.
• Legea învățământului preuniversitar limitează organizarea claselor simultane la unitățile administrativ teritoriale izolate unde numărul de elevi este sub minimul legal.
• Personalul din învățământul preșcolar nu se află într-o situație identică din punct de vedere juridic cu personalul din învățământul obligatoriu.

Curtea a subliniat că sporurile și majorările salariale reprezintă drepturi suplimentare și nu drepturi fundamentale garantate de Constituție. Legiuitorul are competența exclusivă de a decide ce categorii de personal primesc aceste stimulente în funcție de complexitatea muncii și de importanța funcției. Atâta timp cât predarea simultană nu este definită legal pentru grădinițe nu se poate vorbi despre o discriminare între categorii aflate în situații similare.

Impactul asupra personalului didactic și limitările instanței

Decizia clarifică faptul că instanța constituțională nu poate interveni pentru a extinde beneficiile salariale către noi categorii de angajați. Dacă judecătorii ar fi acceptat solicitarea aceștia ar fi preluat rolul Parlamentului creând o normă nouă. Această acțiune este interzisă de legea de funcționare a instituției care prevede că instanța se pronunță doar asupra constituționalității actelor fără a le putea modifica sau completa.

Pentru cadrele didactice din învățământul preșcolar decizia înseamnă că obținerea acestui spor de 10% depinde exclusiv de o viitoare modificare legislativă. Parlamentul sau Guvernul sunt singurele autorități care pot decide dacă efortul suplimentar depus în grupele de grădiniță merită o recompensă financiară similară cu cea din școli. Până la o eventuală schimbare a legii salariul de bază al educatoarelor nu va include această majorare pentru activitatea desfășurată cu grupe multiple.

Când intră în vigoare decizia

Decizia numărul 205 din 8 aprilie 2025 a fost publicată în Monitorul Oficial al României la data de 3 noiembrie 2025. Conform legislației în vigoare deciziile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii de la data publicării lor. Acest lucru înseamnă că efectele sale se aplică imediat în toate procesele aflate pe rolul instanțelor judecătorești care vizează aceleași prevederi legale.

Efectele juridice ale acestei decizii sunt următoarele.

• Instanțele de judecată nu mai pot invoca neconstituționalitatea acestui articol în cauze similare.
• Hotărârile judecătorești vor fi pronunțate în acord cu interpretarea oferită de Curtea Constituțională.
• Prevederile articolului 7 litera b din Legea 153 din 2017 rămân în vigoare în forma actuală.

Publicarea în Monitorul Oficial marchează momentul de la care nicio autoritate publică sau persoană privată nu mai poate contesta validitatea acestor reguli de salarizare din perspectiva egalității în drepturi. Deși decizia a fost pronunțată în luna aprilie ea produce efecte juridice depline doar începând cu data de 3 noiembrie 2025.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1013 din 3 noiembrie 2025.