Punctele de stabilitate și grupele de muncă: ÎCCJ amână o decizie

Mii de pensionari care au lucrat în condiții grele așteaptă cu sufletul la gură să afle cum se vor calcula punctele de stabilitate conform noii legi a pensiilor. Înalta Curte de Casație și Justiție a fost chemată să clarifice dacă perioadele suplimentare pentru grupele de muncă sunt considerate stagiu contributiv, însă a respins sesizarea pe motive de procedură, lăsând în continuare deschisă una dintre cele mai arzătoare probleme ale reformei pensiilor.

Ce s-a întrebat Curtea Supremă?

Prin Decizia nr. 319 din 22 septembrie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a analizat o sesizare venită de la tribunalele din Bistrița-Năsăud și Tulcea. Instanțele de fond au cerut lămuriri esențiale privind aplicarea Legii nr. 360/2023, noua lege a pensiilor, în special a articolului 85, care introduce așa-numitele „puncte de stabilitate”. Aceste puncte sunt menite să recompenseze persoanele cu stagii lungi de cotizare.

Întrebările adresate ÎCCJ vizau direct soarta anilor de muncă în condiții deosebite sau speciale (cunoscute ca grupele I și a II-a de muncă):

• Perioadele suplimentare acordate pentru munca în grupele I și a II-a înainte de 1 aprilie 2001, precum și cele pentru condiții deosebite/speciale după această dată, sunt considerate stagiu de cotizare contributiv pentru acordarea punctelor de stabilitate?
• Sporul de vechime în muncă, primit ca urmare a activității în grupele I și II, este stagiu contributiv, având în vedere că s-a plătit o contribuție de asigurări sociale (CAS) majorată?
• Punctele de stabilitate se calculează în funcție de stagiul contributiv existent la 31 august 2024 sau la data pensionării inițiale, mai ales dacă persoana a continuat să lucreze și să plătească CAS după pensionare?

Aceste întrebări sunt de maxim interes, deoarece răspunsul lor influențează direct cuantumul pensiilor pentru o categorie largă de beneficiari care au muncit în medii dificile și pentru care s-au plătit contribuții mai mari.

De ce a respins ÎCCJ sesizarea?

Deși problema este una de fond și extrem de importantă, ÎCCJ a respins sesizările ca fiind inadmisibile, fără a analiza pe fond întrebările. Motivul este unul strict procedural și se leagă de temeiul legal în baza căruia a fost făcută sesizarea: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

Acest act normativ a creat o procedură specială, accelerată, pentru a soluționa rapid litigiile privind salarizarea și pensiile personalului plătit din fonduri publice. ÎCCJ a constatat că persoanele care au inițiat procesele la instanțele de fond nu se încadrau în această categorie.

„Verificarea actelor de procedură din dosarul în care a fost formulată sesizarea relevă faptul că litigiul nu privește recalcularea drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice, ci ale unei persoane care a ocupat anterior pensionării funcția de mecanic de locomotivă, care nu face parte din personalul avut în vedere de Legea-cadru nr. 153/2017.”

În mod similar, în celelalte dosare, reclamanții fuseseră angajați la societăți private. Prin urmare, nefiind vorba de personal bugetar, procedura specială prevăzută de OUG nr. 62/2024 nu era aplicabilă. Decizia de respingere nu înseamnă că întrebările nu sunt valide, ci doar că mecanismul procedural ales pentru a le adresa ÎCCJ a fost greșit.

Impactul practic al deciziei

Pentru pensionarii care au lucrat în grupe de muncă, această decizie înseamnă prelungirea stării de incertitudine. Casele de pensii, conform normelor de aplicare a legii (HG nr. 181/2024), consideră aceste perioade suplimentare ca fiind stagiu necontributiv și, prin urmare, nu le iau în calcul la acordarea punctelor de stabilitate.

Cine este afectat?

• Toți pensionarii care au desfășurat activități în grupa I și a II-a de muncă sau în condiții deosebite/speciale.
• Persoanele care se apropie de vârsta de pensionare și care au stagii de cotizare în astfel de condiții.

Ce urmează?

Problema va continua să fie tranșată în instanțele de judecată. Fără o decizie unificatoare de la ÎCCJ, există riscul apariției unei practici judiciare neunitare, în care unele instanțe ar putea da dreptate pensionarilor, iar altele caselor de pensii. Cel mai probabil, chestiunea va ajunge din nou pe masa Înaltei Curți, fie printr-un recurs în interesul legii, fie printr-o altă sesizare pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, formulată într-un dosar care îndeplinește condițiile legale.

De când este obligatorie decizia?

Decizia ÎCCJ nr. 319/2025 este obligatorie pentru instanțele din România de la data publicării sale în Monitorul Oficial, respectiv de la 27 octombrie 2025. Ea stabilește doar inadmisibilitatea sesizării, fără a oferi o rezolvare pe fondul problemei.

În concluzie, deși așteptată cu mare interes, decizia ÎCCJ nu aduce clarificările necesare. Bătălia juridică pentru recunoașterea anilor suplimentari din grupele de muncă drept stagiu contributiv pentru punctele de stabilitate va continua în tribunale.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 988 din 27 octombrie 2025.