CCR: Judecarea conflictului de competență fără citarea părților

Curtea Constituțională a reconfirmat validitatea procedurii prin care conflictele de competență între instanțe se soluționează fără citarea și audierea părților. Decizia subliniază că accelerarea procesului civil prevalează în această etapă tehnică, care nu vizează fondul cauzei.

Contextul deciziei CCR nr. 703/2024

O problemă frecventă în litigii este stabilirea instanței competente să judece o anumită cauză. Atunci când două sau mai multe instanțe se consideră fie competente, fie necompetente, apare un conflict de competență. Codul de procedură civilă stabilește o procedură rapidă pentru soluționarea acestor incidente, menită să evite blocajele și să permită judecarea fondului cât mai repede.

Articolul 135 alineatul (4) din Codul de procedură civilă prevede că instanța superioară, competentă să judece conflictul, va hotărî în camera de consiliu, fără citarea părților, printr-o hotărâre definitivă. O societate comercială, parte într-un astfel de conflict, a contestat această regulă la Curtea Constituțională, susținând că îi încalcă dreptul la un proces echitabil.

Ce a reclamat autorul excepției?

Principalul argument al societății a fost că soluționarea conflictului fără a oferi părților posibilitatea de a-și prezenta punctul de vedere contravine dreptului la un proces echitabil, garantat de articolul 21 din Constituție și de articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În esență, partea a considerat că este lipsită de dreptul de a fi ascultată într-o etapă care, deși procedurală, are un impact direct asupra parcursului dosarului său.

Argumentele Curții Constituționale pentru respingere

Examinând excepția, Curtea Constituțională a respins criticile ca neîntemeiate, bazându-se pe o jurisprudență constantă în materie. Argumentele CCR pot fi structurate pe câteva idei principale.

O normă de procedură în competența legiuitorului

În primul rând, Curtea a reamintit că stabilirea regulilor de judecată este atributul exclusiv al legiuitorului. Potrivit articolului 126 din Constituție, Parlamentul are libertatea de a configura procedurile judiciare, inclusiv de a stabili reguli speciale pentru anumite etape procesuale. Prin urmare, decizia de a soluționa conflictele de competență fără citarea părților este o opțiune legislativă legitimă.

Procedura nu vizează fondul litigiului

Un element central al raționamentului Curții este distincția clară între aspectele procedurale și fondul cauzei. Soluționarea unui conflict de competență nu implică o analiză a drepturilor și obligațiilor părților, ci doar stabilirea instanței corect învestite cu judecarea litigiului.

Soluția legislativă criticată fiind justificată de faptul că în această procedură nu se tranșează fondul litigiului, ci exclusiv o chestiune ce vizează buna administrare a actului de justiție, în vederea soluționării rapide a conflictului de competență...

Această procedură este considerată o măsură de administrare judiciară, menită să asigure buna desfășurare a justiției.

Principiul celerității procesului civil

Curtea a subliniat că scopul acestei proceduri accelerate este respectarea principiului celerității, adică judecarea cauzei într-un termen rezonabil, optim și previzibil. Prelungirea acestei etape prin citarea părților, dezbateri și eventuale căi de atac ar întârzia nejustificat soluționarea pe fond a dosarului. Astfel, legiuitorul a considerat că beneficiul vitezei depășește necesitatea participării directe a părților la acest incident procedural.

Caracterul definitiv al hotărârii

De asemenea, Curtea a menționat că articolul 129 din Constituție lasă la latitudinea legiuitorului stabilirea căilor de atac. Faptul că hotărârea de regulator de competență este definitivă este o altă opțiune legislativă menită să prevină întârzierile și să ofere certitudine cu privire la instanța competentă.

Impactul practic al deciziei

Decizia CCR nr. 703/2024 consolidează practica actuală a instanțelor. Pentru justițiabili, acest lucru înseamnă că:

• Nu vor fi citați: Părțile dintr-un dosar în care apare un conflict de competență nu vor fi înștiințate și nu vor participa la ședința în care instanța superioară decide care tribunal este competent.
• Decizia se ia pe baza actelor: Hotărârea se pronunță exclusiv pe baza documentelor existente în dosar, transmise de instanțele aflate în conflict.
• Fără cale de atac: Hotărârea prin care se stabilește competența este definitivă și nu poate fi contestată.

Această abordare asigură o deblocare rapidă a situației, permițând dosarului să își continue cursul normal în fața instanței desemnate ca fiind competentă.

De când este obligatorie decizia?

Conform Constituției, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii de la data publicării lor în Monitorul Oficial. Prin urmare, Decizia nr. 703/2024 este definitivă și general obligatorie începând cu data de 27 octombrie 2025.

Prin această hotărâre, Curtea Constituțională reiterează că nu toate etapele unui proces civil necesită participarea directă și contradictorie a părților, mai ales când acestea au un caracter pur tehnic și sunt menite să eficientizeze actul de justiție. Balanța între dreptul la apărare și nevoia de celeritate înclină, în cazul conflictelor de competență, în favoarea celei din urmă.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 986 din 27 octombrie 2025.