Clarificări ÎCCJ: Când poate fi retras atestatul personalului de pază și gardă de corp

Înalta Curte de Casație și Justiție a adus claritate într-o problemă juridică importantă, stabilind un moment precis pentru retragerea atestatului personalului de pază sau gărzii de corp. Această decizie, publicată recent în Monitorul Oficial, elimină interpretările divergente și oferă un cadru unitar pentru aplicarea legii, având implicații directe pentru mii de profesioniști din domeniul securității.

Monitorul Oficial, Partea I, nr. 833 din 10 septembrie 2025, aduce în prim plan o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) care vizează o chestiune de interes major pentru toți cei implicați în activitățile de pază și protecție. Decizia nr. 11 din 23 iunie 2025 a Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii stabilește un reper clar privind momentul în care se poate dispune măsura retragerii atestatului profesional pentru personalul de pază sau gărzile de corp.

Contextul Juridic: O Problemă de Interpretare

Până la această decizie, în practica judiciară existau două orientări divergente. Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, la articolul 61 alineatul (1) litera a), prevede că retragerea atestatului este obligatorie dacă "persoana a săvârșit o infracțiune în legătură cu serviciul sau o infracțiune cu intenție". Problema apărea în interpretarea sintagmei "a săvârșit o infracțiune".

Orientări Jurisprudențiale Divergente

• Prima orientare: Susținea că retragerea atestatului este posibilă doar după o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare. Această interpretare se baza pe prezumția de nevinovăție și pe principiul că doar o hotărâre definitivă poate stabili cu certitudine săvârșirea unei infracțiuni. De asemenea, se argumenta că normele metodologice (Hotărârea Guvernului nr. 301/2012) nu pot modifica o lege superioară.
• A doua orientare: Considera că era suficientă începerea urmăririi penale pentru o infracțiune în legătură cu serviciul sau cu intenție. Susținătorii acestei viziuni invocau prevederile Normelor metodologice (art. 46 alin. (3) lit. a)), care menționează "actul prin care s-a dispus începerea urmăririi penale" ca bază pentru retragere. Se sublinia caracterul preventiv al măsurii și faptul că art. 61 alin. (4) din Legea nr. 333/2003 permite reprimirea atestatului în caz de nevinovăție constatată de instanță, sugerând că retragerea inițială nu depinde de o condamnare definitivă.

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție

ÎCCJ a analizat în detaliu dispozițiile legale și a stabilit o interpretare unitară. Conform Deciziei nr. 11/2025, măsura retragerii atestatului personalului de pază sau gărzii de corp se dispune după trimiterea în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni în legătură cu serviciul sau a unei infracțiuni cu intenție.

Argumentele Instanței Supreme

Înalta Curte a fundamentat soluția pe mai multe considerente:

• Interpretarea sistematică a Legii nr. 333/2003: Articolul 61 alineatul (4) din Legea nr. 333/2003 prevede posibilitatea reprimirii atestatului dacă instanța de judecată constată nevinovăția persoanei. Dacă retragerea ar fi condiționată de o condamnare definitivă, această prevedere ar fi lipsită de obiect. Excepția de la termenul de un an pentru reprimire (în caz de nevinovăție) confirmă că retragerea poate interveni înainte de o hotărâre definitivă.
• Rolul preventiv al măsurii: Retragerea atestatului este o măsură administrativă cu rol preventiv, menită să protejeze interesul public, nu una punitivă. Această măsură este justificată de specificul ocupației, care implică asigurarea siguranței persoanelor și bunurilor.
• Principiul proporționalității: Măsura trebuie să fie adecvată, necesară și proporțională scopului urmărit. Trimiterea în judecată reprezintă un moment procesual semnificativ, în care procurorul constată, pe baza probelor, că fapta există, a fost săvârșită de inculpat și acesta răspunde penal. Acest moment oferă o bază obiectivă și rezonabilă pentru dispunerea măsurii administrative, fără a aduce atingere prezumției de nevinovăție, care rămâne valabilă pe tot parcursul procesului penal.
• Ierarhia actelor normative: ÎCCJ a reiterat că normele metodologice (Hotărârea Guvernului nr. 301/2012) sunt acte de reglementare secundară și nu pot modifica sau completa legea, adăugând condiții sau limitări care nu au temei în actul normativ primar. Prin urmare, prevederea din normele metodologice care indica începerea urmăririi penale ca bază pentru retragere nu a putut fi aplicată în detrimentul unei interpretări unitare a legii superioare.
• Momentul "trimiterii în judecată": Instanța a subliniat că sintagma "instanța de judecată" din art. 61 alin. (4) se referă exclusiv la acest organ judiciar, ceea ce implică că retragerea atestatului poate interveni numai după momentul trimiterii în judecată, nu la o etapă anterioară (cum ar fi simpla începere a urmăririi penale).

Când intră în vigoare

Decizia nr. 11/2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a intrat în vigoare la data publicării sale în Monitorul Oficial, adică pe 10 septembrie 2025. De la această dată, toate instanțele judecătorești sunt obligate să aplice această interpretare unitară.

Implicații Practice

Această decizie are implicații semnificative:

• Pentru personalul de pază și gărzile de corp: Atestatul nu va mai putea fi retras la simpla începere a urmăririi penale. Va fi necesar ca persoana să fie trimisă în judecată pentru o infracțiune în legătură cu serviciul sau o infracțiune cu intenție. Acest lucru oferă o mai mare siguranță juridică profesioniștilor din domeniu.
• Pentru angajatori și societățile de pază: Decizia clarifică procedura și momentul în care pot interveni modificări în statutul profesional al angajaților, ajutând la o mai bună gestionare a resurselor umane și a riscurilor.
• Pentru autoritățile competente (Poliția Română): Instanțele de judecată și autoritățile administrative (Direcția Generală de Poliție a Municipiului București sau inspectoratele de poliție județene) vor trebui să aplice noua interpretare unitară, asigurând coerența jurisprudenței și respectarea principiilor legale.

Concluzie

Decizia ÎCCJ reprezintă un pas important în clarificarea cadrului legal pentru personalul de pază și gărzile de corp. Prin stabilirea momentului "trimiterii în judecată" ca reper pentru retragerea atestatului, se asigură un echilibru între necesitatea protejării interesului public și respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor vizate, consolidând totodată principiul ierarhiei actelor normative în dreptul românesc.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 833 din 10 septembrie 2025.

Keywords: retragere atestat pază, atestat gardă de corp, decizie ÎCCJ, Monitorul Oficial, personal de pază, trimitere în judecată, infracțiune intenție, paza obiectivelor, legislație securitate.