Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat Decizia nr. 351 din 1 iulie 2025, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 353 alin. (1) teza finală din Codul de procedură penală. Această decizie, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 813 din 2 septembrie 2025, aduce clarificări importante cu privire la rolul avocatului ales în acoperirea neregularităților de citare și la dreptul la un proces echitabil, în special în contextul absenței inculpatului.
Contextul excepției de neconstituționalitate
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-un dosar penal al Tribunalului Cluj, având ca obiect stabilirea vinovăției pentru infracțiunea de luare de mită. Obiectul criticii a fost art. 353 alin. (1) teza finală din Codul de procedură penală, care prevede că "Înfățișarea persoanei vătămate sau a părții în instanță, în persoană sau prin reprezentant ori avocat ales sau avocat din oficiu, dacă acesta din urmă a luat legătura cu persoana reprezentată, acoperă orice nelegalitate survenită în procedura de citare."
Autorul excepției a susținut că această prevedere este neconstituțională, deoarece permite acoperirea nelegalităților de citare prin prezența avocatului ales, instituind o prezumție de reprezentare efectivă. S-a argumentat că o astfel de reglementare nu oferă suficiente garanții de echitate, mai ales când nu există dovezi că inculpatul are cunoștință de proces și că nu dorește să-și exercite propriile drepturi procesuale, distincte de cele ale avocatului. Cazul concret a vizat un inculpat aflat în străinătate, al cărui apărător fusese angajat de membrii familiei și nu luase legătura direct cu inculpatul.
Argumentele invocate
În motivarea excepției, s-au invocat prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) (calitatea legii), art. 11 alin. (1) și (2) (dreptul internațional și dreptul intern), art. 20 (Tratatele internaționale privind drepturile omului), art. 21 alin. (1) (accesul liber la justiție) și art. 24 alin. (1) (dreptul la apărare). De asemenea, s-a făcut referire la dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) privind dreptul la un proces echitabil și la Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.
Directiva europeană subliniază că dreptul persoanelor acuzate de a fi prezente la proces este o garanție a dreptului la un proces echitabil, iar renunțarea la acest drept trebuie să fie expresă sau tacită, dar neechivocă. Autorul excepției a argumentat că în dosarul cauzei nu exista niciun element care să ateste că inculpatul știa de proces și că nu dorea să fie prezent personal.
Analiza Curții Constituționale
Curtea Constituțională a examinat excepția și a reținut că dispozițiile legale criticate reglementează în mod expres doar pentru avocatul din oficiu condiția de a fi luat legătura cu persoana reprezentată. În cazul avocatului ales, noțiunea presupune, prin natura sa, că acesta a stabilit contactul cu clientul sau cu un reprezentant legal al acestuia, acționând în sensul apărării drepturilor și intereselor legitime ale persoanei reprezentate.
CCR a făcut trimitere la dispozițiile art. 121 alin. (1) teza a doua și art. 122 alin. (1) lit. b) din Statutul profesiei de avocat (aprobat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 64/2011), care prevăd că un contract de asistență avocațială trebuie să îndeplinească toate condițiile legale pentru o convenție valabilă și să includă datele de identificare ale clientului, inclusiv ale reprezentantului legal sau mandatarului, dacă este cazul.
Cu toate acestea, Curtea a considerat că modul concret în care avocatul ales își realizează apărarea, adică dacă intră sau nu în contact direct cu inculpatul și cunoașterea detaliilor cauzei, sunt aspecte particulare. Acestea vizează domeniul interpretării și aplicării legii și pot fi supuse controlului instanței judecătorești competente. Prin urmare, ele exced atribuțiilor Curții Constituționale.
Conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta se pronunță "numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată". În acest caz, Curtea a concluzionat că argumentele nu reprezentau critici reale de neconstituționalitate, ci vizau mai degrabă o comunicare defectuoasă între avocat și client sau modul de aplicare a legii de către instanța de judecată. O intervenție a CCR în astfel de situații ar constitui o ingerință în activitatea de judecată, contravenind art. 126 din Constituție.
Decizia Curții
Pentru considerentele expuse, Curtea Constituțională a decis, cu unanimitate de voturi, să respingă, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 353 alin. (1) teza finală din Codul de procedură penală.
Această decizie este definitivă și general obligatorie. Ea subliniază că rolul CCR este de a verifica conformitatea legilor cu Constituția, nu de a interpreta sau de a controla modul în care instanțele judecătorești aplică aceste legi în cazuri concrete. Aspectele legate de comunicarea avocat-client și de garantarea efectivă a dreptului la apărare în contextul absenței inculpatului rămân în sarcina instanțelor de judecată, care trebuie să evalueze fiecare caz individual.
Implicații practice
Deși decizia CCR a fost de inadmisibilitate, ea reconfirmă importanța comunicării eficiente între avocat și client, chiar și în cazul unui avocat ales. Pentru avocați, este un memento al responsabilității de a asigura o reprezentare efectivă și de a stabili contactul direct cu clientul, ori de a documenta modalitatea prin care s-a asigurat informarea acestuia. Pentru persoanele implicate în procese penale, decizia subliniază că eventualele deficiențe în comunicarea cu avocatul ales sau în procesul de citare trebuie aduse în atenția instanței de judecată, care are competența de a le soluționa, și nu direct în fața Curții Constituționale ca excepție de neconstituționalitate.
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 813 din 2 septembrie 2025.
Keywords: Decizia CCR 351/2025, Cod de procedură penală, avocat ales, drept la apărare, proces echitabil, excepție de neconstituționalitate, Monitorul Oficial, citare.
Trimiteți un comentariu