Supravegherea Video și GDPR în România: mulți operatorii economici nu respectă semnalistica din ghidului EDPB

La mai bine de cinci ani de la publicarea Ghidului 3/2019 al Comitetului European pentru Protecția Datelor (EDPB) privind prelucrarea datelor cu caracter personal prin dispozitive video, peisajul românesc al conformității rămâne marcat de o discrepanță notabilă, mai ales în rândul operatorilor economici. Semnalistica aferentă supravegherii video, un pilon al transparenței, este adesea deficitară sau nealiniată cerințelor, chiar și în cazul soluțiilor comercializate. Acest articol detaliază exigențele ghidului și analizează decalajul persistent dintre prevederile legale și implementarea practică din România.

 

Ghidul EDPB și imperativul transparenței în Supravegherea Video

Sistemele de supraveghere video au proliferat, devenind o prezență constantă în spațiile publice și private, de la unități comerciale și birouri, la zone rezidențiale. Deși această tehnologie aduce beneficii incontestabile în materie de securitate, ea generează concomitent provocări semnificative privind protecția datelor cu caracter personal și dreptul la viață privată. Pentru a institui un cadru clar și a garanta conformitatea cu Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR), Comitetul European pentru Protecția Datelor (EDPB) a publicat Ghidul 3/2019, în versiunea sa actualizată 2.0 din 29 ianuarie 2020. Acest document explică modul în care operatorii de date sunt obligați să aplice principiile GDPR în procesarea datelor prin intermediul dispozitivelor video. O prevedere fundamentală a ghidului o reprezintă obligația de transparență, stipulând că persoanele vizate trebuie să fie pe deplin informate despre supravegherea la care sunt supuse și să primească detalii complete despre această activitate de prelucrare.

Abordarea stratificată a informării: primul și al doilea palier

Pentru a îndeplini obligațiile de informare impuse de Articolul 12 și 13 din GDPR, ghidul EDPB recomandă o abordare stratificată, în două paliere, pentru furnizarea informațiilor. Aceasta permite operatorilor să comunice eficient detaliile necesare, fără a supraîncărca persoana vizată cu un volum mare de text într-un singur loc.

Primul palier de informare: panoul de avertizare

Primul palier de informare, cel mai proeminent, se concretizează printr-un panou de avertizare amplasat la accesul în perimetrul supravegheat. Acesta trebuie să fie facil de identificat, inteligibil și limpede lizibil, oferind o sinteză relevantă a prelucrării datelor. Ghidul recomandă integrarea unei pictograme standardizate pentru a semnaliza prezența supravegherii video. Poziționarea acestui semn capătă o importanță deosebită: el trebuie să se afle la nivelul ochilor și să permită persoanei vizate să conștientizeze iminența intrării într-o zonă monitorizată, înainte de a pătrunde efectiv în aceasta.

Conținutul esențial al acestui prim palier include:

• Identitatea operatorului și, dacă este cazul, a reprezentantului acestuia.
• Scopul/scopurile supravegherii video (ex: protejarea proprietății, siguranța persoanelor). O simplă mențiune "pentru siguranța dumneavoastră" nu îndeplinește criteriile de specificitate necesare.
• Existența drepturilor persoanelor vizate (dreptul de acces, de ștergere, de opoziție etc.).
• Referință la un al doilea palier de informare mai detaliat, indicând unde și cum poate fi găsit (ex: la recepție, pe un website, printr-un cod QR).
• Informații care ar putea surprinde persoana vizată, cum ar fi:
  • Durata de stocare a înregistrărilor.
  • Eventuala transmitere a imaginilor către terți (în special în afara UE).
  • Existența unui responsabil cu protecția datelor (DPO) și datele sale de contact.
  
  

Exemplu (sugestie fără caracter obligatoriu)

Al doilea palier de informare: detaliile exhaustive

Cel de-al doilea nivel de informare trebuie să cuprindă integral detaliile obligatorii conform Articolului 13 din GDPR. Acesta trebuie să fie disponibil cu ușurință, de pildă, sub forma unei fișe informative exhaustive, accesibile la un birou de informații, la recepție, la casierie sau afișată pe un panou. Deși se recomandă ca primul palier să includă și o trimitere către o sursă digitală (ex: cod QR, adresă web), informațiile trebuie să fie disponibile și în format fizic. Este esențial ca accesul la aceste detalii să fie asigurat chiar înainte de a pătrunde în perimetrul monitorizat.

Realitatea românească

La mai bine de cinci ani de la publicarea Ghidului 3/2019 al EDPB, o analiză atentă a spațiilor comerciale din România dezvăluie o situație alarmantă: un segment considerabil de operatori economici nu și-au aliniat încă semnalistica pentru supravegherea video la exigențele actuale. Această discrepanță normativă se materializează sub diverse forme:

• Semnalistică învechită și insuficientă: Numeroase unități comerciale persistă în utilizarea unor indicatoare generice, adesea rezumate la un simbol de cameră și textul "Zonă supravegheată video". Acestea omit informațiile cruciale solicitate de primul palier al ghidului (identitatea operatorului, scopurile prelucrării, drepturile persoanelor vizate, durata de stocare).
• Absența trimiterii la palierul secundar de informare: Majoritatea panourilor nu specifică modalitatea de acces la informații suplimentare, privând persoanele vizate de capacitatea de a înțelege exhaustiv modul în care datele lor sunt prelucrate.
• Indicatoare comercializate neconforme: Până și articolele disponibile în magazinele de bricolaj sau pe platformele online, destinate operatorilor, sunt frecvent desuete și nu se conformează standardelor EDPB. Această situație contribuie la perpetuarea non-conformității, întrucât operatorii, acționând cu bună-credință, achiziționează și implementează semne care nu asigură respectarea legislației.

Această discrepanță persistentă între exigențele europene și realitatea practică la nivel local scoate în evidență o deficiență majoră de conștientizare și implementare, susceptibilă să genereze repercusiuni atât pentru persoanele vizate, cât și pentru operatorii de date.

De ce indicatoarele vechi sunt problematice?

Indicatoarele de avertizare generice, deși aparent inofensive, generează o opacitate informațională. Persoanele vizate rămân în necunoștință de cauză cu privire la identitatea colectorului datelor, scopul precis al prelucrării, durata de stocare sau eventuala partajare cu terți. Această lacună informațională constituie o încălcare directă a drepturilor fundamentale la protecția datelor și la viața privată. De pildă, omisiunea detaliilor referitoare la durata de stocare poate induce percepția că imaginile sunt conservate pe termen nelimitat, fapt ce justifică o preocupare legitimă.

Riscuri

Nerespectarea obligațiilor de transparență și informare în supravegherea video expune operatorii economici la riscuri semnificative:

• Sancțiuni administrative GDPR: Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) din România are prerogativele de a aplica sancțiuni financiare substanțiale pentru încălcările GDPR, inclusiv pentru deficiențele în informarea persoanelor vizate.
• Sesizări din partea persoanelor vizate: Indivizii care își consideră drepturile lezate pot formula sesizări către ANSPDCP, inițiind astfel investigații.
• Prejudicii reputaționale: O percepție de operator neglijent sau netransparent în gestionarea datelor poate eroda încrederea clienților și afecta negativ prestigiul afacerii.
• Acțiuni în justiție: În situații extreme, lipsa conformității cu GDPR poate genera litigii costisitoare.

Pași esențiali către conformitate pentru Operatori

Pentru a se alinia exigențelor EDPB și GDPR, operatorii economici din România ar trebui să întreprindă următorii pași:

1. Auditarea sistemelor de supraveghere: Efectuați o verificare riguroasă a tuturor camerelor și a scopurilor atribuite fiecăreia.
2. Revizuirea și actualizarea semnalisticii: Asigurați-vă că panourile de avertizare de la primul palier includ toate informațiile esențiale (identitatea operatorului, scopurile prelucrării, drepturile persoanelor vizate, durata de stocare, referința la palierul secundar și datele de contact ale DPO, dacă este cazul). Implementați o pictogramă explicită.
3. Elaborarea palierului secundar de informare: Redactați o fișă informativă exhaustivă sau o secțiune dedicată pe website, care să acopere integral cerințele Articolului 13 GDPR și să fie facil accesibilă.
4. Efectuarea evaluării impactului asupra Protecției Datelor (DPIA): Pentru sistemele de supraveghere la scară largă sau cele care presupun riscuri semnificative, o DPIA este imperativă.
5. Formarea personalului: Garantați că angajații responsabili cu monitorizarea sau gestionarea solicitărilor persoanelor vizate beneficiază de instruire adecvată.
6. Achiziționarea de semnalistică conformă: Adoptați o abordare proactivă în identificarea și utilizarea unor soluții de semnalistică actualizate, care să respecte întocmai cerințele GDPR.

Într-o epocă digitală în care confidențialitatea datelor capătă o valoare tot mai mare, transparența în supravegherea video se poate transforma într-un avantaj competitiv esențial și un veritabil pilon al încrederii clienților. Prin urmare, este imperativ ca operatorii economici din România să accelereze demersurile către o conformitate deplină.

Sursa: European Data Protection Board (EDPB).

Keywords: supraveghere video GDPR România, semnalistică GDPR camere, ghid EDPB supraveghere, protecția datelor supraveghere video, comercianți GDPR