Sporul de calculator în spitale: De ce a respins ÎCCJ sesizarea și ce urmează pentru angajați

O problemă importantă pentru personalul din spitale, în special cel tehnic-economic și administrativ (TESA), a ajuns pe masa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ): menținerea în plată a "sporului de calculator" de 15% după intrarea în vigoare a noii legi a salarizării (Legea-cadru nr. 153/2017). Prin Decizia nr. 223 din 16 iunie 2025, instanța supremă a decis însă să nu ofere o rezolvare pe fond, respingând sesizarea ca fiind inadmisibilă.

Decizia este relevantă pentru mii de angajați și pentru managementul spitalelor, deoarece lasă nerezolvată o problemă juridică ce generează litigii în instanțe.

Care a fost întrebarea adresată Înaltei Curți?

Tribunalul Buzău a solicitat ÎCCJ să clarifice dacă sporul de 15% pentru utilizarea calculatorului, acordat în trecut în baza unui act normativ mai vechi (Ordinul Ministrului Sănătății nr. 547/2010), mai poate fi plătit după ce Legea-cadru nr. 153/2017 a intrat în vigoare. În esență, dilema era următoarea:

• Sporul de calculator, acordat pentru munca intensivă pe computer (minimum 75% din program), mai poate fi considerat un drept distinct?
• Sau acesta ar trebui considerat inclus (asimilat) în sporul general pentru condiții de muncă, reglementat de noua lege în Anexa VII?

Rezolvarea acestei chestiuni ar fi adus claritate în toate spitalele publice, oprind practica neunitară și procesele pe rol.

De ce a fost respinsă sesizarea? Decizia pe scurt

ÎCCJ a analizat condițiile legale pentru a putea pronunța o hotărâre prealabilă și a concluzionat că acestea nu sunt îndeplinite. Instanța a respins sesizarea ca inadmisibilă, fără a analiza problema de drept în sine.

Motivele sunt de natură procedurală și nu au legătură cu legalitatea sporului. Printre altele, instanța supremă a considerat că:

• Soluționarea cauzei pe fond nu depindea în mod cert de lămurirea acestei chestiuni, existând și alte excepții procesuale de analizat (tardivitate, lipsă de interes etc.).
• Problema ridicată ține mai mult de aplicarea legii în timp și de analiza succesiunii actelor normative, o misiune ce revine instanței de fond, nu unui mecanism de unificare.
• Instanța care a făcut sesizarea nu a demonstrat o dificultate reală de interpretare, ci mai degrabă a căutat o confirmare a unei soluții, ceea ce nu este scopul acestei proceduri.

Ce înseamnă această decizie pentru angajații din spitale?

Faptul că ÎCCJ a respins sesizarea ca inadmisibilă nu înseamnă că sporul de calculator este ilegal sau că nu mai trebuie acordat. Înseamnă doar că instanța supremă nu a oferit încă o interpretare obligatorie pentru toate instanțele din țară.

Consecințele directe sunt:

1. Incertitudinea juridică persistă: Legalitatea menținerii în plată a acestui spor va fi decisă în continuare de fiecare instanță în parte, pe baza probelor din fiecare dosar.
2. Practica neunitară va continua: Unele instanțe ar putea considera că sporul este datorat, în timp ce altele ar putea avea o opinie contrară, până la o eventuală altă decizie de unificare.
3. Litigiile vor continua: Angajații care se consideră îndreptățiți la acest spor vor trebui să continue să îl solicite în instanță, iar spitalele se vor apăra în funcție de propria interpretare juridică.

Concluzie

Decizia ÎCCJ nr. 223/2025 nu tranșează disputa privind "sporul de calculator". Prin respingerea procedurală a sesizării, instanța supremă trimite înapoi instanțelor de fond responsabilitatea de a interpreta legislația salarizării. Astfel, situația acestui drept salarial rămâne, pentru moment, la fel de neclară.

Sursa: Decizia ÎCCJ nr. 223/2025 a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 743 din 8 august 2025.