Decizia CCR 67/2025: impozitul pe clădiri pentru persoane fizice rămâne la lel

O decizie recentă a Curții Constituționale a României (CCR) aduce claritate în privința impozitului pe clădirile deținute de persoane fizice, în special cele cu destinație nerezidențială sau mixtă. Prin Decizia nr. 67 din 25 februarie 2025, publicată în Monitorul Oficial, CCR a respins o excepție de neconstituționalitate, confirmând astfel actualele prevederi ale Codului fiscal.

Context: Ce a fost contestat la Codul Fiscal?

Excepția de neconstituționalitate a vizat dispozițiile art. 458 alin. (1) și (4) și ale art. 459 alin. (1)-(3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Pe scurt, aceste articole reglementează modul de calcul al impozitului pe clădiri pentru persoanele fizice, în funcție de destinația acestora:

  • Art. 458: Vizează clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, stabilind cote de impozitare între 0,2% și 1,3% din valoarea clădirii (evaluată, valoarea lucrărilor noi sau valoarea de achiziție). În lipsa unei evaluări, se aplică o cotă de 2% din valoarea impozabilă.
  • Art. 459: Se referă la clădirile cu destinație mixtă (folosite atât rezidențial, cât și nerezidențial) deținute de persoane fizice. Acesta prevede calculul impozitului prin însumarea impozitului pentru suprafața rezidențială cu cel pentru suprafața nerezidențială. O prevedere importantă este că, dacă la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal unde se desfășoară activitate economică și cheltuielile cu utilitățile sunt în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică, impozitul se calculează conform regulilor pentru clădirile nerezidențiale (art. 458), chiar dacă destinația inițială ar fi fost rezidențială.

Argumentul invocat: Discriminarea fiscală

Autoarea excepției a susținut că aceste prevederi ar fi discriminatorii, creând diferențe de impozitare pentru persoanele fizice care cedează folosința bunurilor, în funcție de calitatea chiriașului (persoană fizică sau juridică) și de activitatea comercială desfășurată de acesta. S-a argumentat că o clădire rezidențială s-ar transforma, în anumite condiții, în clădire nerezidențială, cu o cotă de impozitare mai mare, considerată disproporționată, chiar dacă masa impozabilă rămâne aceeași. Acest aspect ar fi contrar principiilor egalității în fața legii și al așezării juste a sarcinilor fiscale.

Poziția Curții Constituționale: Respingerea excepției

Curtea Constituțională a analizat excepția și a decis să o respingă ca neîntemeiată. În fundamentarea deciziei sale, CCR a reiterat principii deja stabilite în jurisprudența sa anterioară:

  • Calitatea legii: Normele criticate se încadrează în cerințele de claritate și previzibilitate ale legii. Faptul că o normă juridică necesită interpretare judiciară nu o face neconstituțională.
  • Principiul egalității: Egalitatea în drepturi presupune un tratament egal pentru situații care nu sunt diferite în esență. Curtea a subliniat că diferențierea privind modul de calcul al impozitului între clădirile rezidențiale și cele nerezidențiale este justificată. Clădirile nerezidențiale au un potențial de valorificare economică superior, fiind utilizate pentru activități generatoare de venituri, spre deosebire de cele rezidențiale, folosite pentru nevoi locative.
  • Așezarea justă a sarcinilor fiscale: Legiuitorul are libertatea de a stabili impozite și taxe, precum și cuantumul acestora, cu condiția ca acestea să fie rezonabile și echitabile. Obligația cetățenilor de a contribui la bugetul de stat prin impozite și taxe este un principiu constituțional.

Prin urmare, CCR a concluzionat că prevederile art. 458 alin. (1) și (4) și ale art. 459 alin. (1)-(3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Ce înseamnă această decizie pentru contribuabili?

Decizia CCR confirmă că actualele reguli de impozitare a clădirilor nerezidențiale și mixte deținute de persoane fizice rămân în vigoare. Astfel, persoanele fizice care închiriază proprietăți unor persoane juridice sau care le folosesc în scop economic vor continua să le impoziteze conform prevederilor pentru clădiri nerezidențiale sau mixte, după caz, fără modificări iminente ca urmare a acestei excepții.

Această hotărâre subliniază importanța distincției legislative între utilizarea rezidențială și cea nerezidențială a proprietăților, având în vedere scopurile economice diferite pe care acestea le pot servi.

Cuvinte cheie: impozit cladiri persoane fizice, cladiri nerezidentiale, cladiri mixte, Codul Fiscal modificari, impozit pe proprietate, Decizia CCR 67/2025, fiscalitate, persoane fizice.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 762 din 14 august 2025.

0/Post a Comment/Comments