Românii cu domiciliul în străinătate au dreptul la buletin: schimbări majore după decizia Curții Constituționale

Mulți români care s-au stabilit în afara granițelor s-au lovit de o problemă birocratică frustrantă: imposibilitatea de a deține o carte de identitate românească standard dacă au domiciliul în străinătate. În locul buletinului obișnuit, aceștia primeau o carte de identitate provizorie, o simplă foaie de hârtie cu valabilitate redusă, care nu putea fi folosită ca document de călătorie și nu oferea acces la serviciile digitale ale statului. Această barieră administrativă a fost analizată de Curtea Constituțională a României, iar concluziile marchează un pas important spre egalitatea de tratament pentru toți cetățenii, indiferent unde au ales să locuiască.

Sfârșitul discriminării bazate pe domiciliu

Până de curând, legislația națională făcea o distincție clară între românii cu domiciliul în țară și cei cu domiciliul în străinătate. Primii aveau dreptul la o carte de identitate electronică sau simplă, în timp ce ceilalți erau limitați la pașaportul pentru cetățeni români cu domiciliul în străinătate (CRDS) și, eventual, la un buletin provizoriu dacă locuiau temporar în România. Această diferență de tratament a fost considerată nejustificată, deoarece îi punea pe românii din diaspora într-o poziție de inferioritate în raport cu drepturile lor fundamentale.

Decizia Curții Constituționale nr. 693 din 17 decembrie 2024 vine să corecteze această situație, subliniind că statul nu poate refuza eliberarea unui document de identitate cu valoare de document de călătorie doar pentru că titularul și-a stabilit domiciliul într-un alt stat membru al Uniunii Europene. Această practică limita libertatea de mișcare și crea dificultăți practice majore în interacțiunea cu autoritățile.

Impactul hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene

Un element cheie în această schimbare a fost intervenția Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauza C-491/21. Instanța europeană a fost clară: legislația unui stat membru nu se poate opune eliberării unei cărți de identitate cu valoare de document de călătorie pentru simplul motiv că cetățeanul locuiește în alt stat UE. Dreptul la liberă circulație este unul dintre pilonii fundamentali ai Uniunii Europene, iar documentele de identitate sunt instrumentele care permit exercitarea acestui drept.

Articolul 21 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 45 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene se opun unei legislații a unui stat membru în temeiul căreia unui cetățean al Uniunii Europene i se refuză eliberarea unei cărți de identitate cu valoare de document de călătorie pentru singurul motiv că și-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat membru.

Această interpretare a forțat practic autoritățile române să își reevalueze normele interne. Nu mai este vorba doar despre o chestiune administrativă, ci despre respectarea tratatelor internaționale la care România este parte.

Accesul la semnătura electronică și sistemul de sănătate

Dincolo de libertatea de mișcare, deținerea unei cărți de identitate electronice are implicații practice profunde în viața de zi cu zi. Pentru românii din diaspora, lipsa acestui document însemna imposibilitatea de a accesa Platforma informatică din asigurările de sănătate sau de a utiliza semnătura electronică integrată, care este oferită gratuit pe noile carduri de identitate. Aceasta reprezenta o barieră în calea digitalizării și a accesului la servicii publice esențiale.

Prin această decizie, se recunoaște faptul că un cetățean român care plătește taxe sau care este asigurat în sistemul de sănătate din România trebuie să aibă aceleași instrumente de acces ca orice alt cetățean rezident. Cartea electronică de identitate nu este doar un act de verificare, ci un nod de acces digital care elimină drumurile inutile la ghișeu și simplifică birocrația transfrontalieră.

De când este obligatorie această decizie

Decizia Curții Constituționale nr. 693/2024 a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 16 iulie 2025. Conform legislației în vigoare, deciziile Curții sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor de la data publicării lor. Acest lucru înseamnă că, începând cu această dată, autoritățile competente în evidența persoanelor nu mai pot invoca vechile prevederi pentru a refuza eliberarea cărților de identitate cetățenilor români cu domiciliul în străinătate.

Practic, ministerul afacerilor interne și direcțiile de evidență a persoanelor trebuie să își adapteze procedurile interne pentru a permite procesarea cererilor venite din partea românilor din diaspora care doresc o carte de identitate electronică sau simplă, fără a-i obliga pe aceștia să își declare domiciliul fictiv în România.

Ce trebuie să știe românii din diaspora

Schimbarea este una de paradigmă. Dacă până acum domiciliul era criteriul principal pentru tipul de act de identitate primit, acum cetățenia și dreptul la liberă circulație primează. Românii care locuiesc în Uniunea Europeană vor putea solicita actul de identitate care să le servească și ca document de călătorie, eliminând dependența exclusivă de pașaport în spațiul comunitar.

Este de așteptat ca în perioada următoare să apară norme metodologice clare care să explice cum se va face înscrierea adresei de domiciliu din străinătate în noile formate de cărți de identitate. Această măsură va reduce semnificativ numărul de buletine provizorii emise anual și va oferi o mai mare stabilitate juridică cetățenilor care navighează între două sau mai multe state membre.

În concluzie, această decizie repară o inechitate istorică și aliniază legislația românească la standardele europene de libertate și egalitate. Românii de pretutindeni sunt, în fața legii, cetățeni cu drepturi depline, iar documentele lor de identitate trebuie să reflecte această realitate.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 666 din 16 iulie 2025.