De ce poți pierde o licitație publică din cauza unei simple erori de comunicare

Participarea la licitațiile publice în România presupune o atenție riguroasă nu doar la oferta tehnică, ci și la regulile stricte de procedură. O decizie recentă a Curții Constituționale reconfirmă faptul că o eroare aparent minoră în transmiterea unei contestații poate duce la pierderea definitivă a șansei de a câștiga un contract, indiferent de cât de întemeiate sunt argumentele tale juridice.

Sistemul achizițiilor publice este conceput pentru a fi rapid și eficient, însă această viteză vine cu riscuri majore pentru operatorii economici. Una dintre cele mai periculoase capcane legislative este legată de modul în care o firmă nemulțumită alege să conteste un rezultat. Dacă nu respecți traseul exact al documentelor, contestația ta va fi respinsă fără ca măcar să fie citită pe fond.

Regula dublei comunicări și riscul de tardivitate

Conform legii privind remediile în materia achizițiilor publice, orice contestație trebuie trimisă simultan către două instituții: Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) și autoritatea contractantă care a organizat licitația. Această dublă obligație nu este o simplă formalitate, ci o condiție de admisibilitate a acțiunii tale.

Problema apare atunci când un operator economic trimite documentele către CNSC în termenul legal, dar omite să le trimită și autorității contractante sau le trimite cu întârziere. Legea este categorică în acest sens: nerespectarea acestui pas atrage sancțiunea respingerii contestației ca tardivă. Practic, dreptul tău de a te apăra dispare dacă nu poți dovedi că ambele entități au primit hartiile înainte de expirarea termenului legal.

Ce a decis Curtea Constituțională în privința acestei sancțiuni

Recent, o societate comercială a atacat această regulă la Curtea Constituțională, susținând că sancțiunea este disproporționată și că îngrădește accesul liber la justiție. Argumentul firmei a fost că operatorul economic ajunge să depindă de confirmarea de primire din partea autorității contractante, care ar putea, cu rea-credință, să ignore comunicarea pentru a sabota contestația.

Curtea Constituțională a respins aceste argumente prin Decizia nr. 69 din 25 februarie 2025. Judecătorii au explicat că stabilirea unor reguli de procedură clare este atributul exclusiv al legiuitorului și că aceste condiții sunt necesare pentru a asigura celeritatea procedurilor. În viziunea Curții, interesul public de a finaliza o licitație și de a semna contractul de achiziție prevalează în fața unor dificultăți procedurale pe care o firmă le poate întâmpina dacă nu este diligentă.

Autoritatea contractantă are tot interesul să cunoască cu maximă celeritate dacă se contestă rezultatele procedurii de atribuire a contractelor, pentru a putea adopta o conduită care să asigure garanția respectării legii.

Mitul relei credințe a autorităților

Un aspect interesant al deciziei este modul în care Curtea a tratat teama firmelor față de abuzurile autorităților contractante. Reclamantul a susținut că o autoritate poate refuza intenționat să confirme primirea unei contestații pentru a provoca respingerea acesteia ca tardivă. Curtea a subliniat că astfel de afirmații se bazează pe o prezumție de rea-credință care nu poate sta la baza declarării unei legi ca fiind neconstituțională.

Din punct de vedere juridic, dacă o autoritate contractantă refuză primirea sau ascunde faptul că a fost notificată, aceasta este o problemă de probațiune în fața instanței de judecată, nu o problemă de constituționalitate a legii. Firmele trebuie să folosească mijloace de comunicare ce oferă dovezi incontestabile ale transmiterii și primirii, cum sunt sistemele electronice oficiale sau serviciile poștale cu confirmare de primire, pentru a evita astfel de situații.

Impactul practic pentru firmele care participă la licitații

Această decizie reconfirmă faptul că în România procedura bate adesea dreptatea materială în domeniul achizițiilor publice. Pentru un manager sau un jurist de companie, lecția este clară: procesul de contestare trebuie gestionat cu o precizie aproape chirurgicală. Nu este suficient să ai o contestație bine scrisă, trebuie să ai și dovada că ai trimis-o corect către toate părțile implicate.

Iată câteva aspecte de care trebuie să ții cont:

• Termenul legal de contestare este unul de decădere. Odată expirat, nicio scuză nu mai este acceptată.
• Comunicarea către autoritatea contractantă trebuie să se facă în același termen cu cea către CNSC.
• Folosirea sistemului SEAP/SICAP pentru comunicări este cea mai sigură metodă, deoarece oferă trasabilitate electronică.
• Dacă alegi calea administrativ-jurisdicțională (CNSC), nu mai poți merge direct la instanță pentru același obiect, cele două căi fiind alternative, nu cumulative.

Celeritatea este cuvântul de ordine în acest domeniu. Statul are nevoie ca bunurile, serviciile și lucrările să fie achiziționate rapid pentru a asigura execuția bugetară, mai ales în cazul proiectelor finanțate din fonduri europene. Din acest motiv, termenele sunt scurte, iar sancțiunile pentru neglijență sunt ireversibile.

De când este obligatorie această interpretare

Decizia Curții Constituționale nr. 69 din 25 februarie 2025 a fost publicată în Monitorul Oficial și a devenit obligatorie pentru toate instanțele și autoritățile publice de la data publicării sale. Acest lucru înseamnă că nicio firmă nu mai poate invoca neconstituționalitatea articolului 16 din Legea 101/2016 pe aceleași considerente.

Prin urmare, practica respingerii contestațiilor care nu au fost comunicate simultan și autorității contractante va continua să fie aplicată cu strictețe. Este o confirmare a faptului că rigoarea procedurală este un pilon al sistemului de achiziții, menit să prevină tergiversarea licitațiilor prin contestații care nu sunt aduse la cunoștința tuturor celor implicați în timp util.

În concluzie, succesul într-o licitație publică depinde în egală măsură de calitatea ofertei tale și de capacitatea departamentului juridic de a naviga prin hățișul procedural. O singură zi de întârziere sau un destinatar uitat pe lista de expediție pot anula luni de muncă și investiții semnificative.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 665 din 16 iulie 2025.